Criza imobiliară a ajuns și la judecători: majoritatea șefilor de instanțe NU au cumpărat imobile în 2025, iar unul a investit în România: „Este puțin mai ieftin la Iași decât la Chișinău”
Doar doi judecători aflați în funcții de conducere la cele mai importante instanțe din R. Moldova au investit în 2025 în locuințe, în timp ce alți magistrați cu funcții de conducere au ales să-și cheltuie banii pe automobile. Familia președintelui interimar al Curții de Apel Nord, Ion Talpa, a trecut Prutul și a contractat în 2025 un credit ipotecar pentru un apartament la Iași, România. Imobilul este evaluat la 1,7 milioane de lei moldovenești. Într-un comentariu pentru ZdG, judecătorul Ion Talpa a menționat că este mai avantajos să cumperi un imobil în România decât în R. Moldova: „Este puțin mai ieftin la Iași decât la Chișinău… Sper că băiatul meu va pleca să învețe (la Iași, n.r.).”
ZdG a analizat declarațiile de avere pentru 2025 depuse de cei 12 judecători aflați în funcții de conducere la Judecătoria Chișinău, Curtea de Apel Centru, Curtea de Apel Nord, Curtea de Apel Sud, Curtea Supremă de Justiție și vă prezintă o radiografie a averilor și achizițiilor acestora. O parte dintre ei au trecut cu brio și evaluarea integrității.
În 2025 – venituri salariale de un milion de lei. Judecătoarea Stela Procopciuc a cumpărat în 2024 un apartament
Stela Procopciuc, președinta interimară a Curții Supreme de Justiție (CSJ), n-a făcut nicio achiziție în 2025. Ultima achiziție datează din 2024, când a cumpărat un apartament de 63,7 metri pătrați la prețul de 1,33 milioane de lei. Judecătoarea deține din 2016 și un apartament evaluat la 158,8 mii de lei și conduce un Renault Kadjar, care ar valora 160 de mii de lei.
Anul trecut, judecătoarea a încasat venituri salariale de un milion de lei și 22 de mii de lei sub formă de indemnizații. Aceasta declară diurne în valoare totală de 2000 de euro, 1000 de euro în calitate de plată pentru drepturile de autor, precum și suma de 10 mii de lei de la firma „Basconslux” în calitate de „diferența dintre suma achitată pentru suprafața contractată a apartamentului și suprafața reală”.
Familia magistratei deține trei conturi bancare. Magistrata are patru credite și o datorie față de o persoană fizică. În 2025, judecătoarea a contractat de la BC „Agroindbank” un credit de 250 de mii de lei, precum și un alt credit de 100 de mii de lei.
Stela Procopciuc, care a promovat evaluarea externă, activează în sistemul judecătoresc din iulie 2000. Începând cu 11 martie 2024, a fost desemnată să exercite interimatul funcției de președintă a CSJ până la ocuparea funcției în modul stabilit de lege. Pe 3 iunie 2024 a fost numită în funcția de judecătoare la CSJ. Înainte de a accede în sistemul judecătoresc, Procopciuc a activat în calitate de procuroră adjunctă la Procuratura raionului Fălești.
Două apartamente obținute în 2025. Unul dintre imobile se află în România
Ion Talpa, președinte interimar al Curții de Apel (CA) Nord și președinte al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din cadrul CSM, a ridicat anul trecut venituri salariale brute de circa 941 de mii de lei, 80 de mii de lei din vânzarea unui camion Peugeot Partner, precum și 3,7 mii de lei sub formă de plată pentru arendă de la firma „Anvar Com”.
În 2025, familia judecătorului Ion Talpa s-a ales cu două apartamente: unul în R. Moldova, primit prin donație, și altul în România, printr-un antecontract de vânzare-cumpărare. Imobilul obținut prin donație are 29,6 metri pătrați, fiind estimat în prezent la 300 de mii de lei. „Apartamentul are o odaie. Soacra mea l-a oferit băiatului mai mare. Este înscris pe băiat”, a menționat judecătorul Ion Talpa pentru ZdG.
„Este puțin mai ieftin la Iași decât la Chișinău”
Imobilul din România este evaluat la 438,7 mii de lei (RON), echivalentul a circa 1,74 milioane de lei moldovenești. Într-un comentariu pentru ZdG, judecătorul a precizat că imobilul se află la Iași, România, fiind luat în ipotecă. Magistratul susține că este „puțin mai ieftin” să cumperi un apartament la Iași decât la Chișinău.
„Nu am drept de locuire. Apartamentul nu este cumpărat încă, este luat în ipotecă. Abia acum am achitat o parte. Este pe numele meu și al soției, dar încă nu este achitat în întregime. Este înregistrat pe persoana juridică care se ocupă cu construcția. Este puțin mai ieftin la Iași decât la Chișinău (să cumperi un imobil, n.r.). Sper că băiatul meu va pleca să învețe (la Iași, n.r.)”, a explicat Ion Talpa.
Tot anul trecut, familia magistratului a cumpărat un automobil Renault Kadjar, evaluat la 255 de mii de lei. Ion Talpa a precizat pentru ZdG că mașina aparține soției sale.
Familia lui Talpa deține mai multe terenuri, inclusiv agricole și intravilane, un alt apartament obținut în 2002, precum și o casă cu suprafața de 57,5 metri pătrați, evaluată la 18 mii de lei, fiind obținută printr-un contract de donație. De asemenea, familia judecătorului deține din 2018 un autoturism Toyota Avalon, evaluat la 150 de mii de lei.
Ion Talpa și-a început cariera de judecător în iulie 2005, când a fost numit la Judecătoria Bălți pentru un mandat de cinci ani. În perioada 1995–2002 a activat ca executor judecătoresc la Judecătoria Bălți, potrivit magistrat.md.
În noiembrie 2016, CSM l-a numit membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor pentru un mandat de patru ani, iar pe 26 iunie 2020 a fost numit vicepreședinte al Curții de Apel Bălți pentru încă patru ani. Funcția de președinte interimar al Curții de Apel Nord o deține din decembrie 2025. În mai 2024, Comisia Vetting a anunțat că judecătorul Ion Talpa, evaluat în calitate de candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecție și evaluare al CSM, întrunește criteriile de integritate financiară și etică, promovând evaluarea externă. Pe 17 ianuarie 2025, CSM l-a numit în funcția de președinte al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor.
În 2025, familia unui magistrat s-a ales cu un apartament de peste un milion de lei
Ghenadie Mîra, președintele interimar al CA Centru, a încasat anul trecut circa 800 de mii de lei pentru activitatea sa de judecător și președinte de instanță, precum și aproximativ 194 de mii de lei din activitatea științifică și indemnizații. Magistratul declară și diurne în sumă totală de peste 31 de mii de lei.
Judecătorul declară trei apartamente. Unul dintre acestea a fost dobândit de familia magistratului în anul 2025, printr-un contract de vânzare-cumpărare, la prețul de 1,19 milioane de lei, având o suprafață de 68,4 metri pătrați. Întrebat de ZdG care au fost sursele de venit pe care le-a utilizat familia acestuia pentru a cumpăra imobilul, Mîra a menționat mai multe „economii în numerar și de pe cardul bancar”. Proprietara în acte a apartamentului este soția magistratului.
Judecătorul deține un automobil Volvo procurat în 2021 cu 200 de mii de lei. În 2025, acesta a contractat două credite de la MAIB și Victoriabank, primul în valoare de 400 de mii de lei, iar al doilea – de 200 de mii de lei. Ambele urmează să fie întoarse până în 2028.
Ghenadie Mîra activează în sistemul judecătoresc din septembrie 2011, când a fost numit pentru un mandat de cinci ani în funcția de judecător la Judecătoria Soroca. Pe 24 martie 2022, judecătorul a fost desemnat să exercite interimatul funcției de vicepreședinte al Curții de Apel Centru și de președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al instanței până la ocuparea funcției în modul prevăzut de lege, iar în mai 2023 a preluat interimatul funcției de președinte al instanței.
Pe 29 aprilie 2024, Comisia Vetting a anunțat că judecătorul a fost evaluat și audiat în calitate de candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor al CSM. În cadrul audierii au fost discutate două aspecte legate de integritatea etică a candidatului, printre care lipsa menționării în chestionarul de etică a unei cauze penale din 2017, în care a fost bănuit și ulterior scos de sub urmărire penală.
Magistratul a precizat că în contextul în care dosarul penal a fost clasat, a considerat că nu era necesar să includă această informație în chestionar. Totodată, Ghenadie Mîra a spus că plângerea depusă pe numele său „s-a dovedit nefondată”, invocând un „scop de răzbunare”.
Ulterior, Comisia Vetting a anunțat că Mîra, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, a promovat evaluarea externă, prin urmare, corespunde criteriilor de integritate etică și financiară. În decembrie 2024, Ghenadie Mîra a fost desemnat de CSM în calitate de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor pentru un mandat de șase ani, din rândul judecătorilor.
A renunțat la un automobil și a cumpărat altul
Anul trecut, Alexandru Spoială, vicepreședinte interimar al CA Centru, și-a vândut automobilul de marca Honda CR-V fabricat în 2019, cu 354 240 de lei, către SRL „Autospace”, și a procurat un alt automobil Honda CR-V fabricat în 2024, la prețul de circa 787 de mii de lei. Judecătorul a avut venituri salariale de peste 670 de mii de lei.
Judecătorul declară în continuare un apartament cu suprafața de 64 de metri pătrați, achiziționat în 2012 cu 409 253 de lei. Acesta indică și două credite, unul de 26 de mii de euro și altul de 400 de mii de lei.
Alexandru Spoială activează în funcția de judecător din iulie 2009. În decembrie 2023 a fost desemnat de CSM să exercite interimatul funcției de vicepreședinte al Curții de Apel Centru și de președinte al Colegiului penal, începând cu 2 ianuarie 2024, până la ocuparea funcției vacante în modul stabilit de lege. În perioada 2014–2018, Spoială a deținut calitatea de membru în componența Consiliului INJ. Pe 13 martie 2025, Comisia Vetting a anunțat că judecătorul a promovat evaluarea integrității, raportul fiind aprobat ulterior de CSM.
Fără achiziții în 2025. Un depozit bancar cu 91 de mii de lei
Elena Grumeza, vicepreședintă interimară a CA Nord (Colegiul civil), nu a făcut nicio achiziție în 2025. Pentru anul trecut, aceasta declară un salariu brut de 587,9 mii de lei și aproximativ 3000 de lei cu titlu de indemnizație pentru concediu medical.
Judecătoarea locuiește din 2013 într-un apartament de 88 de metri pătrați, dobândit printr-un contract de delimitare a cotelor-părți cu donație, estimat la 209,8 mii de lei. Aceasta deține și un garaj, obținut în același mod, precum și terenuri aflate în circuitul civil.
Din 2022, magistrata conduce un automobil de marca Toyota C-HR, achiziționat la prețul de 18 mii de euro. Judecătoarea deține, de asemenea, un depozit bancar în care sunt păstrați peste 91 de mii de lei.
Grumeza a îmbrăcat roba de judecător în iulie 2005, când a fost numită pentru un mandat de cinci ani în funcția de judecătoare la Judecătoria Sîngerei. Doi ani mai târziu, a fost transferată în funcția de judecătoare la Judecătoria Bălți, iar în iunie 2010 a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În februarie 2014, potrivit magistrat.md, a fost numită judecătoare la CA Bălți, iar pe 21 ianuarie 2025 a fost desemnată să exercite interimatul funcției de vicepreședintă a CA Nord și de președintă a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ.
Fără investiții în mașini sau imobile. Venituri salariale de peste 549 de mii de lei
Nici Ghenadie Liulca, vicepreședinte interimar al CA Nord, n-a investit anul trecut în bunuri imobile sau automobile. Familia magistratului deține două apartamente și un garaj. Unul dintre apartamente, de 67,6 metri pătrați, care ar valora 28 392 de euro, a fost cumpărat în 2022, în fază de construcție, iar în 2023 a fost dat în exploatare și a intrat în proprietatea familiei.
Judecătorul mai declară un automobil Mercedes E200, a cărui valoare este estimată în prezent la 150 de mii de lei. Anul trecut, Ghenadie Liulca a avut un salariu brut de 549, 5 mii de lei și deține un cont bancar în care sunt depozitați peste 50 de mii de lei. În 2022, magistratul a împrumutat de la o persoană fizică 7000 de euro, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în anul 2027.
Liulca activează în calitate de judecător din iunie 2006, când a fost numit pentru un mandat de cinci ani la Judecătoria Soroca. Trei ani mai târziu, a ajuns la CA Bălți, iar pe 21 ianuarie 2025 a fost desemnat să exercite interimatul funcției de vicepreședinte al CA Nord și de președinte al Colegiului penal și contravențional.
Judecătorul Ghenadie Liulca a fost audiat de Comisia de Evaluare a Judecătorilor în cadrul procesului de evaluare externă, pe care l-a promovat, întrucât nu au fost constatate dubii de integritate financiară în privința sa. Raportul Comisiei Vetting a fost avizat și de CSM.
Averea familiei judecătorului Andrei Mironov. Venituri salariale brute de peste 560 de mii de lei în 2025
Andrei Mironov, vicepreședinte interimar al CA Sud, a avut în 2025 venituri salariale brute de circa 560 de mii de lei. La fel ca și în cazul majorității magistraților, judecătorul nu a făcut investiții pe parcursul anului trecut.
Familia Mironov deține un apartament cu suprafața de 54,3 metri pătrați, cumpărat în 2012 la prețul de 18 971 de lei, precum și un garaj de 24 de metri pătrați, obținut prin comodat. De asemenea, familia magistratului deține din 2022 un autoturism Suzuki Vitara, estimat la 18 450 de euro.
Totodată, familia judecătorului are două conturi bancare, în care sunt depozitați, în total, peste 125 de mii de lei.
Andrei Mironov, care a promovat evaluarea externă, activează în justiție din anul 2007. În iunie 2012 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar o lună mai târziu, a fost desemnat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Taraclia pentru un mandat de patru ani.
Începând cu 29 mai 2015, a exercitat interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Taraclia, iar în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017, a exercitat atribuțiile judecătorului de instrucție la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia. Pe 11 decembrie 2019, potrivit magistrat.md, Mironov a fost numit judecător la CA Comrat. Din martie 2022 deține interimatul funcției de președinte al instanței până la ocuparea funcției vacante în modul stabilit de lege.
Salariu lunar de peste 41 de mii de lei și un credit de 300 de mii de lei
Constantin Damaschin, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău și vicepreședinte interimar al sediului Ciocana, n-a făcut nicio achiziție în 2025, în schimb, în anul 2024 a cumpărat un automobil de marca Volvo XC90 la prețul de 580 de mii de lei. Tot în 2025, Constantin Damaschin a avut venituri salariale de peste 498 de mii de lei de la Judecătoria Chișinău, ceea ce înseamnă circa 41 de mii de lei lunar.
Familia judecătorului locuiește din 2017 într-un apartament de 82,1 metri pătrați, evaluat la prețul de 40 de mii de euro, și deține un teren agricol. Judecătorul mai declară o datorie de 40 de mii de euro și un credit de 300 de mii de lei, contractat în 2024 de la Victoriabank.
Constantin Damaschin a îmbrăcat roba de judecător în 2005. Între 2010 și 2021, Damaschin a fost judecător de instrucție la Judecătoria Chișinău, inițial la sediul Botanica, iar din 2019 – la sediul Ciocana. În perioada 2003–2005, acesta a activat în calitate de procuror, iar între 1997 și 2003 a fost procuror adjunct interimar la Ialoveni. Din februarie 2025 exercită interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Chișinău până la ocuparea postului vacant în modul stabilit de lege, după ce fosta președintă interimară, Livia Mitrofan, a devenit membră a CSM.
În noiembrie 2025, Comisia de Evaluare a Judecătorilor a anunțat că magistratul întrunește criteriile de integritate și a promovat evaluarea externă.
Nu a făcut achiziții în 2025, dar a vândut un apartament: „Sunt în căutarea unei investiții”
În 2025, Alexandru Arhip, vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a obținut 3,18 milioane de lei din vânzarea unui spațiu locativ. Într-un comentariu pentru ZdG, judecătorul a menționat că a vândut apartamentul de 98 de metri pătrați pe care îl avea în proprietate din anul 2023. „Banii sunt în cont, sunt în căutarea unei investiții”, a spus el pentru ZdG.
„(…) Venitul în mărime de 3 183 471,50 de lei… reprezintă prețul obținut din vânzarea spațiului locativ dobândit în temeiul antecontractului de vânzare‑cumpărare din 27 septembrie 2021 și al contractului de vânzare‑cumpărare din 27 octombrie 2022. Acest bun imobil a fost anterior declarat în declarațiile de avere pentru anii precedenți, la capitolul bunuri imobile (apartament/spațiu locativ din mun. Chișinău), astfel încât suma menționată nu reprezintă un venit «nou» sau nejustificat, ci contravaloarea înstrăinării unui bun deja reflectat în declarațiile anterioare”, precizează Alexandru Arhip.
Totodată, familia Arhip a dobândit în 2026 patru construcții. Judecătorul a precizat că două dintre ele sunt locuri de parcare, ambele fiind înscrise pe soția acestuia. „Bunurile pentru care au fost încheiate contracte de vânzare‑cumpărare cu rezerva proprietății (în sumele de 16 980 de euro și 16 280 de euro) reprezintă două locuri de parcare, pentru care s-a stabilit un termen de achitare de 5 ani, fiind achitată inițial aproximativ o treime din prețul convenit, restul urmând a fi achitat în tranșe, potrivit prevederilor contractuale. Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri este dobândit cu respectarea mecanismului juridic specific contractelor cu rezervă de proprietate și este reflectat în declarația pentru anul 2025, conform formularului și instrucțiunilor în vigoare”, ne-a transmis judecătorul.
Celelalte două construcții care figurează pe numele judecătorului sunt debarale. Într-un comentariu pentru ZdG, Alexandru Arhip a explicat că pentru aceste bunuri „au fost încheiate contracte de vânzare‑cumpărare în sumele de 33 808 lei (suprafață de 3,5 m.p.) și 29 799 de lei (suprafață de 3,1 m.p.). Aceste bunuri au fost precedate de antecontracte de vânzare‑cumpărare și au fost deja reflectate în declarația de avere și interese personale pentru anul 2024, la punctul VIII, în forma corespunzătoare situației juridice de la acel moment. Dreptul de proprietate a fost dobândit efectiv în anul 2026, în baza contractelor de vânzare‑cumpărare ulterioare, iar în declarația pentru anul 2025 ele sunt indicate ca «servicii și lucrări procurate».”
În 2025, judecătorul a avut venituri salariale de peste 390 de mii de lei în urma serviciilor prestate la Judecătoria Chișinău și Institutul Național al Justiției. Magistratul mai declară trei credite. Cel mai recent, în valoare de 50 de mii de lei, a fost contractat de judecător în 2024 de la Victoriabank, urmând să-l întoarcă până în 2029. Familia magistratului deține patru conturi bancare, în care sunt depozitați peste 2,9 milioane de lei. Familia Arhip mai deține două automobile de marca Volvo.
Alexandru Arhip activează în sistemul judecătoresc din august 2015, când a fost numit în funcția de magistrat la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău. Patru ani mai târziu, în august 2020, Arhip a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, conform magistrat.md.
Arhip n-a fost evaluat de Comisia Vetting. Victoria Timuș-Loza, specialistă în comunicare și PR la Comisia de Evaluare a Judecătorilor, a precizat pentru ZdG că judecătorul nu a fost supus evaluării pentru că a fost numit vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău după august 2023, când a intrat în vigoare Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.
Salariul judecătorului Dan Sîrbu în 2025: venituri brute de peste 371 de mii de lei
Judecătorul Dan Sîrbu, vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu a efectuat nicio achiziție anul trecut. Acesta declară venituri salariale de peste 378 de mii de lei, inclusiv brute, și aproximativ 5000 de lei drept bani restituiți pentru impozitul pe venit, produse returnate sau nelivrate.
Familia judecătorului are din 2020 drept de uz asupra unui apartament evaluat la 52 de mii de euro. În 2021, magistratul a contractat două credite în valoare de 25 de mii de lei fiecare, ambele urmând să fie întoarse în anul curent.
Dan Sîrbu a devenit judecător în februarie 2018, când a fost numit în funcție la Judecătoria Chișinău pentru un termen de cinci ani, fiind repartizat la sediul Centru al instanței. În perioada iunie 2017 – februarie 2018, a activat în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Centru, iar între 12 mai 2013 și 31 mai 2015 a fost consultant juridic în cadrul firmei „BAA MGS Legal Consulting”.
În august 2025, acesta a fost desemnat de către CSM să exercite interimatul funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Veniturile judecătorului care i-a condamnat la închisoare pe o fostă deputată transfugă și pe Vladimir Plahotniuc
Sergiu Stratan, vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a avut în 2025 venituri salariale de circa 417 mii de lei de la Judecătoria Chișinău și Institutul Național al Justiției (INJ). Anul trecut, acesta nu a făcut achiziții, însă în 2024 a cumpărat un automobil de model Skoda Superb în valoare de 24,5 mii de euro.
Familia judecătorului deține un imobil aflat în construcții și locuiește într-un apartament de 78,7 metri pătrați, obținut în 2021 printr-un „contract de vânzare-cumpărare a imobilului aflat în construcție”, la prețul de 1,52 milioane de lei. În prezent, valoarea imobilului ar constitui 1,207 milioane de lei. În actul de avere al judecătorului se menționează că după „darea în exploatare, s-au făcut cheltuieli de finisare și mobilare parțială de aproximativ 315 mii de lei”.
Până în anul 2027, judecătorul trebuie să-i întoarcă fratelui său, Mihai Stratan, două datorii în sumă totală de 10 mii de dolari. Solicitat de ZdG, magistratul a precizat că a împrumutat banii de la fratele său pentru a face reparație în apartamentul în care locuiește. „La etapa respectivă, el (Mihai Stratan, n.r.) se afla în America și mi-a transferat banii respectivi”, a spus el.
Sergiu Stratan a îmbrăcat roba de judecător în august 2015, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău. Din iulie 2024 exercită interimatul funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și se numără printre magistrații specializați în examinarea cauzelor penale expediate în instanță de Procuratura Anticorupție (PA). Magistratul a promovat evaluarea externă.
În ultimii ani, judecătorul s-a remarcat prin pronunțarea unor sentințe în dosare de rezonanță. Pe 31 martie 2025, Stratan a condamnat-o la șase ani de închisoare pe fosta deputată transfugă Irina Lozovan, afiliată fugarului penal Ilan Șor, și la cinci ani de închisoare pe soțul acesteia, Pavel Gîrleanu, consilier raional la Ocnița, într-un dosar ce vizează finanțarea ilegală a unui partid politic de către un „grup criminal organizat”. În aprilie 2026, alături de magistratele Olga Bejenari și Ana Cucerescu, Sergiu Stratan l-a condamnat pe oligarhul Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare cu executare în dosarul „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc. În prezent, magistratul examinează și cauza în care controversatul om de afaceri Veaceslav Platon este acuzat de fabricarea sau punerea în circulație a cardurilor ori a altor instrumente de plată false.
Venituri salariale și din activitate didactică
Violeta Chisilița, vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în 2025 a avut venituri salariale de circa 413 mii de lei, precum și 22,4 mii de lei din activitatea didactică.
Familia magistratei locuiește într-o casă cu suprafața de 127 de metri pătrați, evaluată la 1,6 milioane de lei, imobil care figurează ca fiind dat în folosință gratuită. Totodată, judecătoarea declară două vehicule motorizate, unul obținut în 2025, și trei automobile: un VW Touareg, un Lexus ES300H și un Mercedes S300, ultimul fiind procurat în leasing prin firma „OCN Expert Leasing & Finance SRL”.
Până în 2029, judecătoarea trebuie să întoarcă un credit de 150 de mii de lei pe care l-a contractat în 2021 de la Victoriabank.
Violeta Chisilița este judecătoare din februarie 2014. De la 1 ianuarie 2019 a activat ca judecătoare în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, iar în februarie 2019 a fost numită în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă, conform informațiilor publicate pe magistrat.md.
La fel ca în cazul judecătorului Alexandru Arhip, magistrata n-a fost supusă evaluării externe din motiv că a fost numită în funcția de vicepreședintă interimară a instanței după ce intrase în vigoare Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.
