Schimb de spioni | Alexandru Balan, întâmpinat cu flori în Belarus | Nou procuror general | Noi drone găsite în Moldova | Cazul TUX, trimis în judecată | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
R. Moldova are un nou procuror general, iar Maia Sandu are un nou consilier. Ce legătură există între acesta și unul dintre fruntașii Mitropoliei Moldovei, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Vorbim și despre dosarul TUX, precum și despre recuperarea din captivitatea rusească a doi angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, primiți în schimbul fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, condamnat în R. Moldova pentru tentativă la divulgarea secretului de stat.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate din R. Moldova, care erau deținuți în Federația Rusă, au revenit acasă în urma unui schimb internațional de persoane, mediat de SUA, Polonia și România. Pentru a-i întoarce acasă, R. Moldova a dat la schimb două persoane: Alexandru Balan, fostul director adjunct al SIS, acuzat de trădare în favoarea KGB-ului din Belarus, și Nina Popova, soția unui militar rus, implicată în acțiuni împotriva R. Moldova. „Pentru țara noastră este un câștig care nu poate fi măsurat printr-o simplă ecuație matematică – noi am readus acasă doi cetățeni care lucrează pentru R. Moldova renunțând, în schimb, la doi deținuți care au lucrat împotriva R. Moldova”, a transmis președinta Maia Sandu într-un mesaj despre operațiune. Pentru a-l putea da la schimb pe Alexandru Balan, condamnat în R. Moldova la închisoare, președinta Maia Sandu l-a grațiat. Acesta a fost întâmpinat cu flori de reprezentanții Comitetului pentru Securitate de Stat al Belarusului, a cărui agent era Balan. Acesta a spus că este „o mare onoare”, iar interlocutorul i-a răspuns „mereu”. Potrivit SIS, în prezent continuă investigațiile interne începute în 2023, care vizează faptele de trădare și operațiunile posibil compromise de Alexandru Balan. Surse ale ZdG susțin că cei doi ofițeri moldoveni reținuți la Moscova și repatriați acum în urma schimbului, au fost trădați de persoane din interiorul SIS. Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a comentat subiectul într-o emisiune de la Pro TV Chișinău.
Alexandru Musteața, directorul Serviciului de Informații și Securitate: „Ofițerii noștri, doi ofițeri tineri, dedicați și patrioți, au mers acolo într-o misiune secretă, detaliile căreia nu le pot confirma și nu le pot oferi. Din păcate, misiunea a eșuat, ei au fost capturați, motiv pentru care noi avem o anchetă internă și o evaluare internă a acestui fapt. Noi am început-o în momentul în care ei au fost capturați. Din start am pornit ancheta internă. Am finalizat 99% din toată evaluarea. Ceea ce a rămas sunt declarațiile lor. Acum că ei sunt acasă, sunt în siguranță, colegii mei o să discute cu ei pentru a crea tabloul – ce s-a întâmplat că această operațiune a eșuat și vom lua o decizie (…). În prezent, ancheta se află încă în desfășurare. Noi vrem să auzim cum au derulat lucrurile din punctul lor de vedere, fiind cei care au avut de pătimit din asta”.
În contextul acestui schimb de persoane, expertul în securitate din cadrul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, atrage atenția că „Rusia folosește captivitatea ca instrument de presiune, transformă oamenii reținuți în monedă de schimb, așteaptă momentul politic și cere un preț”.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina continuă să aibă efecte și asupra R. Moldova. În noaptea de 27 spre 28 aprilie, o dronă a căzut peste un bloc din sectorul Centru al capitalei, fără a provoca pagube. În urma verificărilor, s-a stabilit că aparatul nu avea substanțe explozive. Pe 29 aprilie, un obiect asemănător unei drone a fost găsit pe un câmp din satul Băneștii Noi, raionul Telenești. Fragmentele nu au prezentat pericol pentru siguranța oamenilor. Potrivit Ministerului Apărării, aparatul de zbor fără pilot a survolat neautorizat spațiul aerian al R. Moldova pe 30 martie. Cetățenii sunt îndemnați în continuare să nu se apropie de obiecte suspecte și să anunțe imediat organele de drept.
Fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în R. Moldova, are un nou mandat de arestare. Pe 24 aprilie, Judecătoria Chișinău a admis demersul procurorilor și a dispus arest preventiv pentru 30 de zile într-un alt dosar. Totodată, autoritățile au trimis în Federația Rusă o cerere de asistență juridică pentru a-i fi comunicată învinuirea. În acest dosar, Șor este acuzat că a organizat finanțarea ilegală a unui partid politic, folosind bani din surse interzise. Șor ar fi încercat să sprijine un partid cu viziuni proeuropene pentru a-și menține influența asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova. Procurorii mai spun că, prin intermediul fostului deputat Alexandr Nesterovschi, Șor a contactat-o pe fosta deputată Arina Spătaru, însă aceasta a denunțat faptele. Ulterior, Șor ar fi implicat alte două persoane pentru a crea sau prelua conducerea unui partid proeuropean, pe care l-ar fi finanțat cu aproximativ 452 de mii de dolari, adică peste 8 milioane de lei. Tot în această săptămână, fosta deputată Marina Tauber, o acolită a lui Ilan Șor, a fost stabilită de către Autoritatea Națională de Integritate cu o avere nejustificată de peste 1,5 milioane de lei. Tauber a invocat faptul că banii provin din donații primite „la evenimente de familie”. În septembrie 2025, Marina Tauber, aflată la Moscova de la începutul anului 2025, a fost condamnată în lipsă la 7 ani și 6 luni de închisoare, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor” și falsificarea rapoartelor de campanie electorală.
R. Moldova are un nou procuror general. La două săptămâni după avizul Consiliului Superior al Procurorilor privind promovarea evaluării externe, președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire a lui Alexandru Machidon, iar acesta a fost învestit în funcție. Machidon a fost procuror general interimar din 28 mai 2025 și activează în sistemul procuraturii din anul 2007. Anterior, a fost și adjunct interimar al procurorului-șef al municipiului Chișinău.
Primărița orașului Durlești, Eleonora Șaran, și viceprimarul Mihai Enachi au fost eliberați din arest la domiciliu și plasați sub control judiciar. În același dosar, o altă persoană a fost plasată sub control judiciar, iar două persoane au fost plasate în arest la domiciliu. Procurorii au anunțat că vor contesta decizia. Șaran și Enachi, alături de alte persoane, sunt acuzați că ar fi participat la o schemă de deposedare a primăriei Durlești de terenuri publice intravilane, provocând un prejudiciu estimat de procurori la circa 15 milioane de lei. Eleonora Șaran pledează nevinovată.
Oamenii legii au finalizat urmărirea penală și au trimis în judecată dosarul „TUX”, deschis pentru activitate ilegală de întreprinzător și spălare de bani. Potrivit Poliției, în perioada 2024–2025, platforma ar fi desfășurat activități neautorizate cu active virtuale, fără licențele prevăzute de lege, fiind promovată online ca o modalitate de a obține „venituri rapide și garantate”. Investigațiile au scos la iveală tranzacții de proporții realizate prin portofele electronice asociate platformei. În noiembrie 2025, cinci persoane cu vârste între 30 și 45 de ani au fost reținute în mai multe cauze penale, printre acestea fiind și lideri ai platformei TUX Moldova. În urma perchezițiilor, au fost ridicate sute de mii de lei. Dacă vor fi găsite vinovate, persoanele riscă pedepse cu închisoarea de la 5 la 10 ani și amenzi între 650 de mii și un milion de lei.
În această săptămână, organele de drept au efectuat percheziții într-un dosar privind gestionarea ilegală a deșeurilor periculoase și prejudicierea unei întreprinderi de stat. În urma descinderilor, patru persoane au fost reținute, iar alte șase au fost citate pentru audieri ca bănuiți. Potrivit CNA, cazul vizează trucarea unei licitații organizate de întreprinderea de stat Moldelectrica pentru servicii de colectare și valorificare a deșeurilor periculoase. În urma acestor acțiuni, ar fi fost desemnat câștigător un agent economic fără autorizațiile necesare, ceea ce ar fi creat riscuri pentru sănătatea populației și mediu. Valoarea contractelor încheiate ar depăși 4 milioane de lei. Într-o reacție la percheziții, reprezentanții întreprinderii și-au declarat „deschiderea deplină și cooperarea totală cu instituțiile abilitate, oferind tot suportul necesar pentru buna desfășurare a investigațiilor”. ZdG a aflat că circa 23 de tone de deșeuri periculoase, care au fost preluate de la întreprinderea Moldelectrica pentru a fi reciclate, au fost, de fapt, stocate într-un depozit, motiv pentru care a fost pornit un dosar penal.
De aproape 20 de ani, în Germania îşi desfăşoară activitatea un grup de companii conectate la proprietarii holdingului Sheriff din regiunea transnistreană. Unele dintre ele sunt controlate direct de afaceriştii Victor Guşan şi Ilia Cazmalî sau de membri ai familiilor lor. Cea mai cunoscută afacere din Germania este Kartina, o platformă de streaming TV de limbă rusă. Jurnaliștii de la RISE Moldova au aflat că autoritățile fiscale germane au pretenţii de zeci de milioane euro faţă de această platformă, care timp de un deceniu ar fi făcut evaziune fiscală. Acum o lună, organele de drept din Germania au efectuat percheziții la sediul Kartina.TV. Afacerile celor doi oligarhi transnistreni nu se limitează la streaming TV de limbă rusă, ci se extind și la comerţul cu caviar, textile, servicii media şi publicitate, imobiliare, dezvoltarea, operarea și distribuirea de software.
Numirea lui Ion Mocanu, ginerele lui Vadim Cheibaș, secretarul Mitropoliei Moldovei, în funcția de consilier prezidențial pentru relațiile cu cultele religioase a stârnit discuții în spațiul public privind un posibil conflict de interese. „Indiferent de calitățile personale ale celui numit, existența unui conflict de interese este problematică și va afecta legitimitatea funcției publice”, a scris pe Facebook Ion Andronache, activist civic cu studii în domeniul teologic. Contactat de ZdG, Ion Mocanu a declarat că „în ceea ce privește relațiile mele de familie, ele sunt cunoscute și nu le ascund. Totodată, activitatea mea profesională va fi ghidată exclusiv de interesul public, echilibru, pace și respect pentru toate cultele”. Președinția nu a publicat detalii din CV-ul noului consilier, însă datele publice arată că Ion Mocanu este originar din raionul Cahul și este căsătorit cu Felicia Cheibaș, fiica secretarului Mitropoliei Moldovei Vadim Cheibaș. Mocanu și-a început activitatea la Președinție pe 28 aprilie.
Începând cu 1 iulie 2026, R. Moldova nu va aplica taxa vamală la importul mai multor produse din SUA. Taxa a fost exclusă pentru majoritatea produselor industriale, dar și pentru o serie de produse agricole. Printre acestea se numără aparate de precizie, echipamente medicale, produse de nutriție sportivă și camere digitale. Potrivit autorităților, SUA ar putea menține sau reintroduce un tarif de 10% pentru produsele din R. Moldova, ceea ce ar ajuta R. Moldova să recupereze o parte din exporturile pierdute, în special la fructe, vinuri și alte produse agroindustriale și industriale.
Autoritățile ucrainene au propus Rusiei un armistițiu pe termen lung, după ce dictatorul rus Vladimir Putin a sugerat, în cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, o încetare temporară a focului cu ocazia Zilei Victoriei, marcată de Kremlin pe 9 mai. Zelenski a precizat că Ucraina va clarifica propunerile Moscovei, reiterând în același timp apelul pentru un armistițiu pe termen lung.
Deși Armata Republicii Moldova este dominată numeric de bărbați, femeile sunt cele care aduc „suflet și echilibru”, spune Stela Bocancea, doctorița care, după 10 ani în halat alb, a trecut la uniforma militară. Ziarul de Gardă a discutat cu trei femei militare pentru a afla de ce au ales acest domeniu, dacă s-au confruntat vreodată cu discriminarea de gen și dacă regretă alegerea făcută. Urmăriți în continuare reportajul integral. Pe canalul de youtube al Ziarului de Gardă găsiți și un podcast cu fostul președinte al Poloniei, Aleksander Kwaśniewski, care a vorbit despre integrarea Republicii Moldova în UE și despre abordarea non-punitivă a consumatorilor dependenți de droguri.
