Expert WatchDog, despre decizia Curții Constituționale referitoare la statutul special al Găgăuziei: „Nu restrânge drepturile locuitorilor din autonomie”
Ștefan Bejan, expert WatchDog.MD explică principalele efecte ale hotărârii Curții Constituționale referitoare la statutul special al Găgăuziei și implicațiile acesteia asupra organizării alegerilor din autonomie. „Această decizie nu trebuie tratată ca un atac împotriva autonomiei găgăuze. Nu restrânge drepturilor locuitorilor din autonomie. Pur și simplu stabilește unde se termină competențele autonomiei găgăuze și unde încep cele ale statului Republica Moldova”, potrivit expertului.
„Curtea Constituțională a dat dreptate Ministerului Justiției și a declarat neconstituționale mai multe articole din Legea privind statutul special al Găgăuziei. Pe scurt, autonomia Găgăuziei există, este garantată de Constituție, dar ea funcționează în interiorul statului R. Moldova, nu în afara lui.
Autonomia poate decide asupra problemelor locale — politice, economice și culturale. Dar nu poate controla instituțiile statului care se ocupă de securitate, justiție, ordine publică sau alegeri.
Concret, Curtea a stabilit că Adunarea Populară a Găgăuziei nu poate controla componența organului electoral central al autonomiei. Prin urmare alegerile din Găgăuzia vor trebui organizate în cadrul sistemului electoral național, după Codul electoral al R. Moldova, nu printr-un mecanism paralel, controlat politic la nivel local.
Asta nu înseamnă că Găgăuzia nu mai are alegeri proprii. Înseamnă că aceste alegeri trebuie să fie organizate după reguli clare, uniforme și compatibile cu legislația națională. Altfel, se creează un sistem electoral separat, vulnerabil la abuzuri, blocaje politice și influențe externe. Cum de altfel s-a întâmplat în 2023, când, prin corupție electorală și interveția Rusiei, Șor a fraudat alegerile pentru funcția de bașkan”, a explicat expertul.
Potrivit lui Ștefan Bejan, Curtea a spus clar că „bașcanul și Adunarea Populară nu pot decide cine conduce poliția sau direcția Serviciului de Informații și Securitate în Găgăuzia. Șefii acestor instituții nu pot fi numiți sau eliberați în funcție prin voința autorităților politice locale”.
„Această decizie nu trebuie tratată ca un atac împotriva autonomiei găgăuze. Nu restrânge drepturile locuitorilor din autonomie. Pur și simplu stabilește unde se termină competențele autonomiei găgăuze și unde încep cele ale statului R. Moldova. Găgăuzia are dreptul la identitate, la dezvoltare locală, la reprezentare politică și la protejarea specificului cultural. Dar nu poate controla instituții care țin de suveranitatea statului: securitate, ordine publică, justiție și alegeri.
Curtea Constituțională practic a reiterat faptul că R. Moldova este un stat unitar, iar instituțiile esențiale ale statului trebuie să funcționeze unitar.
Sperăm că, după această decizie, va fi deblocat și procesul de alegere a unei noi componențe a Adunării Populare a Găgăuziei. Regiunea are nevoie de instituții funcționale, legitime și alese după reguli clare, nu de blocaje politice și interpretări convenabile ale autonomiei”, conchide Ștefan Bejan.
Curtea Constituțională a pronunțat joi, 9 iulie, o hotărâre prin care a declarat neconstituționale prevederile care permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să participe la numirea conducerii poliției din autonomie, a direcției regionale a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și a direcției regionale de justiție. Astfel, CC a susținut poziția Ministerului Justiției.
