Unsprezece jurnaliști după gratii: Kîrgîzstanul intră într-o nouă eră de represiune

Autoritățile din Kîrgîzstan au acuzat redacția de investigație Temirov LIVE de incitare la tulburări în masă și au încarcerat unsprezece dintre foștii și actualii săi angajați. Frica a pus stăpânire pe o țară care era considerată cândva cea mai liberă din regiune, relatează Kloop.

La 16 ianuarie, când a împlinit 23 de ani, Aike Beishekeeva, o tânără jurnalistă din Kîrgîzstan, plănuia să cumpere un tort pentru a-l împărți cu colegii ei. Dar nu a putut sărbători. În schimb, Beishekeeva a fost arestată în acea dimineață devreme în casa familiei sale, fiind suspectată de „incitare la dezordine în masă”. De câteva săptămâni deja, ea așteaptă procesul de judecată în SIZO nr. 1, un labirint sumbru de clădiri joase din centrul orașului Bișkek.

Mama ei, Nazgul Matanayeva, își amintește cum arăta fiica ei la audierea de la tribunal – curajoasă, dar obosită. „Rezistă bine, dar i se poate vedea în ochi”, spune ea. – „Eu sunt mamă, simt asta… Nu doarme suficient”.

Matanaeva a înnebunit de atâta îngrijorare.

„Am slăbit imediat, nu am putut dormi noaptea timp de aproape două săptămâni. Dacă nu-mi distrag atenția, îmi vin tot felul de gânduri rele”, spune ea. – Ei bine, are douăzeci și trei de ani, e cam mică pentru mine. Întotdeauna va fi mică pentru mama ei”.

În ciuda vârstei sale tinere, Beishekeeva avea o misiune importantă. Cariera ei a început cu doar câteva luni în urmă: a fost recent angajată de Temirov LIVE. Această echipă de jurnaliști produce investigații video, uneori încadrate în poezii tradiționale kirghize. Echipa a realizat de multe ori reportaje despre corupția în rândul înalților funcționari ai țării.

„I-am spus că este o meserie periculoasă”, spune Matanaeva, „dar ea m-a liniștit mereu: Mamă, nu e nimic, există astfel de jurnaliști în toată lumea”.

Doar că în Kîrgîzstan s-ar putea să rămână în curând fără jurnaliști. În ianuarie, alți zece actuali și foști angajați ai Temirov LIVE au fost arestați împreună cu Ike. Și ei au fost acuzați de incitare la revoltă, în conformitate cu o lege tot mai des folosită pentru a reprima disidenții. Dacă vor fi găsiți vinovați, aceștia riscă ani de închisoare.

Toți cei unsprezece jurnaliști au negat acuzațiile. „Eu zic să vă uitați la ea, este încă un copil”, le-a spus Matanaeva agenților de poliție care au venit să o aresteze pe fiica ei. „Cum poate ea să adune oameni pentru un miting? Sau este atât de bogată încât să plătească pe cineva?”.

În momentul arestării, unii dintre jurnaliști lucrau la reportaje pentru OCCRP. Noi și mai mult de o duzină de alți parteneri media care au publicat acest articol ne vom continua investigațiile în cadrul proiectului Kyrgyzstan: Proiectul Fără cenzură

Campania împotriva grupului a fost încă un simptom al crizei de democrație din Kîrgîzstan.

Țara aceasta a fost cândva cea mai liberă dintre toate fostele republici sovietice din Asia Centrală. De la obținerea independenței în 1991, a cunoscut trei revoluții. Dar Kîrgîzstanul a avut, de asemenea, alegeri corecte, o presă vibrantă și o societate civilă activă care includea grupuri feministe și grupuri care luptau pentru drepturile persoanelor cu necesități speciale.

În ultimii ani, însă, lucrurile s-au schimbat sub conducerea unui președinte care combină retorica populistă cu metodele rusești de control. Sursele mass-media independente sunt sub presiune, iar unele publicații au fost forțate să se închidă. În clasamentul mondial al libertății presei publicat de Reporteri fără frontiere, raitingul Kîrgîzstanului a scăzut cu 50 de puncte în doar un an, coborând de la nivelul Japoniei la cel al Sudanului de Sud.

Observatorii consideră că arestarea personalului Temirov LIVE face parte dintr-o campanie împotriva lui Bolot Temirov, fondatorul acestei instituții de presă și unul dintre cei mai activi critici ai guvernului.

„Autoritățile nu fac decât să urmeze o tactică de pământ pârjolit: dau foc la tot ce se află în jurul lui Temirov, astfel încât acesta să rămână fără echipă”, spune Leyla Nazgul Seyitbek, o activistă kârgâză pentru drepturile omului care a fost forțată să își părăsească țara natală și care acum lucrează de la Viena.

„Mai mult decât orice altceva, autoritățile vor ca toată lumea să tacă și să nu facă nimic”, spune Seyitbek. – Întrebarea este dacă oamenii sunt dispuși să accepte acest lucru”.

Temirov nu are nicio intenție de a păstra tăcerea. Jurnalistul în vârstă de 44 de ani a plătit scump pentru investigațiile sale. În ultimii ani, a fost atacat și bătut, telefonul i-a fost ascultat de serviciile de informații, iar în 2022 a fost lipsit de cetățenie și deportat în Rusia. Printre jurnaliștii arestați în ianuarie se numără și soția sa, care lucra ca director al Temirov LIVE.

Temirov lucrează acum în Europa. El continuă să realizeze video și să publice materiale pe rețelele de socializare, condamnând autoritățile și cerând eliberarea colegilor săi.

Autoritățile au încercat în repetate rânduri să ajungă la Temirov prin intermediul angajaților săi. Într-o investigație din 2022, OCCRP a descris modul în care ofițerii GKNB au șantajat o tânără care lucra pentru Temirov, amenințând-o că vor publica videoclipuri compromițătoare dacă nu va publica informații despre el și activitatea sa.

Acum, fiecare dintre jurnaliștii încarcerați a fost interogat cu privire la locul unde se află. Iar soția lui Temirov a fost amenințată că, dacă nu cooperează cu ancheta, fiul lor de 11 ani ar putea fi trimis la un orfelinat.

Citiți întregul reportaj pe Kloop.