Ziua Internațională a Libertății Presei: cum poate presa să-și păstreze credibilitatea într-o lume în care fenomenul fake news și sursele alternative de informare lipsite de responsabilitate sunt tot mai răspândite?
Pe 3 mai este marcată Ziua Internațională a Libertății Presei Independente. În R. Moldova și nu doar, presa liberă activează într-un mediu tot mai complicat, marcat de dezinformarea tot mai frecventă, presiuni și resurse limitate.
Pe 30 aprilie, R. Moldova a revenit pe locul 31 în clasamentul mondial al libertății presei, poziție ocupată în 2024. Mai exact, în 2026, R. Moldova a urcat cu patru locuri, după ce în 2025 s-a clasat pe locul 35.
Deși presa rămâne una dintre principalele surse de informare pentru cetățeni, mai ales atunci când este vorba despre verificarea faptelor, în ultimii ani, numărul informațiilor false sau neverificate a crescut în spațiul public, în special în mediul online, iar publicul a început să consume tot mai multă informație din surse alternative, care adesea nu poartă nicio responsabilitate pentru informațiile publicate. În aceste condiții, munca jurnaliștilor a devenit mult mai complexă și mai complicată.
Ce înseamnă, în esență, presa liberă și independentă? Cum poate presa să rămână credibilă într-o lume în care fenomenul fake news și sursele alternative de informare lipsite de responsabilitate sunt tot mai răspândite? Ce ar fi dacă mâine ar dispărea presa independentă?
Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă
Presa independentă este cea care are jurnaliști pregătiți, ce gândesc liber și caută adevărul, abordând critic orice sursă, indiferent că e guvern sau opoziție, și care are condiții să facă asta – nu este constrânsă politic, economic sau din punct de vedere al securității.
Jurnaliștii nu trebuie să uite că ei exercită o profesie care are standarde profesionale și de etică. Respectarea lor ne asigură credibilitatea. E simplu. Înțeleg că prin „surse alternative” aveți în vedere social media – aici e multă libertate și practic zero responsabilitate. Totuși, rețelele nu vor înlocui jurnalismul, oricât de atractive ar fi. Deși încrederea în jurnalism pare să scadă la nivel global, ultimul studiu al Reuters, de exemplu, arată că oricum, oamenii apelează la media tradițională atunci când vor să se asigure dacă o informație este credibilă, adevărată sau nu. Jurnaliștii sunt în continuare cei care validează faptele. Nu degeaba vedem încercări explicite în ultimul timp de a influența jurnaliștii pentru ca ei să preia anumite mesaje – astfel le validează.
Dacă presa independentă ar dispărea mâine, ar apărea alta în loc. Pentru că adevărul răzbate oricum. Iar cei care îl ajută sunt jurnaliștii independenți.
Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente
Presa independentă este o presă de calitate, care răspunde interesului public și reflectă realitatea așa cum este ea, indiferent de conjunctura politică sau de alte situații din societate.
Doar prin calitate presa poate rămâne credibilă, pentru că, în contextul în care tehnologiile de comunicare s-au dezvoltat atât de mult și există atât de multe informații din diverse surse, credibilitatea poate fi menținută doar prin calitate și prin deontologie, adică prin abordarea corectă și etică a informației, precum și prin oferirea nu doar a informației seci, ci și a informațiilor de context, care îi pot ajuta pe oameni să ia decizii corecte.
N-aș vrea să cred într-un asemenea scenariu în care nu mai există presă independentă, pentru că asta ar însemna, de fapt, sfârșitul democrației, iar existența unei prese independente este absolut vitală pentru o societate democratică.
Atâta timp cât există o presă cu adevărat independentă, care nu face servicii diverselor guvernări, ci reflectă realitatea așa cum este ea, societatea are șanse să supraviețuiască, democrația să se consolideze, iar reformele să se întâmple. În mare parte, datorită presei independente, s-au realizat foarte multe lucruri, inclusiv în ceea ce ține de reformele în justiție și de procesele democratice din R. Moldova.
Polina Panainte, directoarea adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă
În esență, presa independentă înseamnă jurnalism realizat în serviciul interesului public, nu al unor agende ascunse. Este expresia unui angajament profund față de adevăr, onestitate și responsabilitate civică. Jurnaliștii care o practică își asumă adesea costuri personale și profesionale – de la presiuni externe până la resurse financiare limitate – dar aleg în mod conștient să rămână ancorați în aceste valori. Tocmai această consecvență face diferența într-un peisaj informațional fragmentat.
Într-un spațiu informațional dominat de știri false și surse nesigure, credibilitatea presei se construiește prin lucruri simple, dar esențiale: verificarea atentă a informațiilor, corectitudinea și responsabilitatea față de cititori. Chiar dacă dezinformarea este tot mai răspândită și îi poate induce în eroare chiar și pe cei atenți, oamenii care descoperă că au fost manipulați încep, de regulă, să caute surse de încredere și să evite conținutul dubios.
Dacă presa independentă ar dispărea, consecințele ar fi profunde. Am ajunge să trăim în realități paralele, tot mai fragmentate, în care dialogul autentic devine dificil, iar consensul social – aproape imposibil. Fără repere credibile, deciziile colective ar fi afectate, iar spațiul public ar deveni vulnerabil la manipulare și abuz. Ar fi, metaforic vorbind, ca un mers prin întuneric: fiecare pas ar implica incertitudine și riscuri sporite. Prin urmare, menținerea și susținerea presei independente nu este doar o responsabilitate a jurnaliștilor, ci și a societății în ansamblu.
Veaceslav Tofan, directorul Amnesty International Moldova
În primul rând, o presă independentă înseamnă o presă curajoasă. O presă care spune lucrurilor pe nume și care are ca scop principal să informeze publicul larg, fără frică de actori politici. Deci, presa independentă este cea care are ca scop informarea publicului larg și a societății în general despre cele mai importante și, poate, cele mai sensibile lucruri din țară.
Presa trebuie să rămână credibilă. Și avem exemple în R. Moldova despre cum poate face asta chiar și într-o situație în care există foarte multe fake news-uri. Acest lucru poate fi îndeplinit prin combaterea falsurilor, prin utilizarea acelorași platforme pe care circulă acestea, prin educarea societății, prin explicații, analize și alte materiale de acest tip.
Dacă presa independentă ar dispărea mâine, ar fi un semnal că libertățile fundamentale, drepturile omului și democrația au fost deja pierdute. Dacă ajungem într-o situație în care presa independentă dispare, înseamnă că până în acel moment au existat perioade cu decizii greșite, momente complicate, iar societatea a ajuns într-un punct extrem de periculos.
