De la armata sovietică la lupta pentru acte: drumul anevoios spre casă al unui fost ostaș sovietic originar din R. Moldova și soluția ASP
Într-un sat din centrul R. Moldova, un om își duce zilele așteptând să dețină acte în regulă și să fie acceptat ca cetățean cu drepturi depline la locul său de baștină. Scrisoarea acestui om ne-a pus pe gânduri, deoarece am înțeles că într-o situație similară poate ajunge oricine din generația sa, oameni care au fost înrolați în armata sovietică, după care s-au stabilit cu traiul departe de casă. Pentru mulți dintre aceștia, adevărata revenire acasă e mai grea decât ne putem imagina.
Scrisoarea lui Petru Bunescu abordează această problemă
„Numele meu este Petru Bunescu, am 70 de ani. De baștină sunt din R. Moldova, din satul Vărzăreștii Noi. Tatăl și mama sunt născuți tot în Moldova. După ce mi-am făcut serviciul militar în armata sovietică, am rămas în Crimeea, unde m-am căsătorit. Ulterior, mi-am schimbat pașaportul sovietic cu unul ucrainean, deoarece Crimeea aparținea Ucrainei. După anexarea Crimeii la Rusia, am fost nevoit să-mi schimb iarăși pașaportul, de astă dată pe unul rusesc. Acum 10 ani, viața m-a readus acasă, în R. Moldova. Tot de atunci încerc să-mi redobândesc cetățenia moldovenească. Am bătut pragurile mai multor instituții, am obținut o listă de acte pe care trebuie să le prezint în acest scop, inclusiv certificate de căsătorie și divorț originale, din Crimeea. Pentru că nu dețin aceste certificate, mi s-a spus că singura soluție ar fi să plec încolo personal, dar nu pot, din motive de sănătate, din motive financiare, dar și pentru că nu dețin acte valabile pentru călătorie. Am contactat Ambasada Rusiei din Chișinău, dar și acolo mi-au spus că trebuie să plec personal încolo. Este un cerc vicios pe care nu-l pot depăși de mai mulți ani. De altfel, cred că în aceeași situație sunt mai mulți foști ostași ai Armatei Sovietice care după înrolare au rătăcit prin fosta URSS. Chiar atât de importante sunt aceste acte, de căsătorie și divorț, pentru a-mi putea perfecta actele de cetățean născut aici, din părinți moldoveni? Înțeleg și vorbesc limba română, locuiesc în sat, în casa părinților, dar, în lipsa actelor, nu pot beneficia nici de asistență medicală, nici de pensie socială”, ne-a scris Petru Bunescu.
ZdG a solicitat Agenției Servicii Publice (ASP) o soluție pentru astfel de cazuri
Cum ar putea fi rezolvată problema? ASP ne-a oferit răspuns pentru acest caz, dar și pentru alte posibile cazuri similare.
„Ca urmare a examinării demersului ZdG prin care se solicită furnizarea informației privind obținerea actului de identitate al cetățeanului R. Moldova pentru o persoană născută pe teritoriul R. Moldova, vă comunicăm următoarele.
În rezultatul investigațiilor efectuate s-a stabilit că persoana vizată în demers este cetățean străin și titular al unui permis de ședere permanentă (cu termen de valabilitate expirat).
Astfel, pentru obținerea actului de identitate conform statutului deținut este necesar ca solicitantul să se adreseze la Direcția Regională Centru a Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne (mun. Chişinău, str. Lev Tolstoi 41, e-mail: [email protected]), care, potrivit Legii privind regimul străinilor în R. Moldova nr. 200/2010, este autoritatea competentă pentru străini.
Ulterior obţinerii cărţii de rezidenţă și la respectarea condițiilor prevăzute de Legea cetățeniei R. Moldova nr. 253/2025, solicitantul va fi în drept să depună cerere pentru dobândirea cetăţeniei R. Moldova prin recunoaştere. În conformitate cu art.10, alin. (1), lit. a) din legea menționată supra, este recunoscută, la cerere, drept cetățean al R. Moldova persoana născută în R. Moldova, cu vârsta de peste 18 ani, care cunoaște limba română și prevederile Constituției și care nu dispune de dovada deținerii cetățeniei R. Moldova.
Cererea privind dobândirea cetățeniei R. Moldova prin recunoaştere se adresează ASP şi se depune personal la orice Centru multifuncţional din mun. Chișinău. La depunerea cererii se prezintă următoarele documente în original:
1. pașaportul cetățeanului străin;
2. cartea de rezidență;
3. documentele de stare civilă ale solicitantului;
4. autobiografia, în care se indică: a) datele cu caracter personal actuale și cele anterioare (nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, datele de contact); b) cetățeniile deținute; c) adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară, țările în care a domiciliat sau s-a aflat o perioadă ce depășește 90 de zile în ultimii 3 ani și perioada de aflare; d) starea civilă; e) studiile; f) activitatea de muncă, inclusiv locurile de muncă anterioare. Solicitantul trebuie să menționeze dacă a îndeplinit sau nu serviciul militar în alt stat sau în cadrul unor structuri paramilitare sau dacă a activat în cadrul unui serviciu special, cu indicarea statului, perioadei, structurii militare/paramilitare /serviciului special și funcției deținute, după caz; g) informația cu privire la activitatea soțului (soției) sau a rudei de gradul I (părinți, copii) în cadrul structurilor nerecunoscute (pretinse autorități publice), structuri de forță sau formațiuni/structuri militare ale administrației neconstituționale din regiune sau ale altor state aflate ilegal pe teritoriul acestei regiuni, cu indicarea instituției, funcției deținute și perioadei de activitate sau declarația solicitantului că persoanele respective nu au desfășurat astfel de activități; h) date despre soţ (soţie) şi despre rudele de gradul I (părinţi, copii) și genul de activitate practicat de către aceștia; i) declarație pe propria răspundere precum că solicitantul nu a realizat nicio acțiune, nu se află în nicio situație și nu deține niciun statut care cad sub incidența art. 19 din Legea cetățeniei R. Moldova nr. 253/2025;
5. Certificatul de cazier detaliat. Solicitantul de cetățenie prezintă certificatul de cazier detaliat din R. Moldova și din ţara (ţările) al cărei (căror) cetăţean este. Persoanele cu domiciliul sau reședința temporară ori aflate o perioadă ce depășește 90 de zile pe teritoriul altui stat decât statul de cetățenie prezintă certificatul de cazier detaliat şi din statul respectiv. În cazul în care solicitantul a emigrat dintr-un stat în care a avut domiciliul sau reședința temporară, iar de la data emigrării au trecut mai puțin de 3 ani, acesta este obligat să prezinte certificatul de cazier detaliat și din statul de emigrare;
6. Adeverința care atestă susținerea examenului de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, eliberată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării – pentru persoanele cu vârsta peste 14 ani – sau certificatul de încadrare în grad de dizabilitate și documentul medical care confirmă deficiențele de vedere, auz sau comunicare – pentru persoana cu dizabilitate severă sau accentuată, care, din cauza acestor deficiențe, are limitată capacitatea de însușire a limbii române și a prevederilor Constituției;
7. Două fotografii de dată recentă cu dimensiunile de 4,5×3,5 cm, color, mat, pe fond alb;
8. Consimțământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal și transmiterea transfrontalieră a acestora;
9. Dovada achitării taxelor şi a tarifelor stabilite pentru dobândirea cetăţeniei R. Moldova prin recunoaștere (în cazul depunerii cererii respective pe teritoriul R. Moldova, se va achita tariful de 6650 lei + 180 lei).
Documentele necesare pentru dobândirea cetăţeniei R. Moldova se prezintă în limba română, iar cele întocmite în altă limbă se prezintă în traducere oficială, autentificată în modul stabilit de legislaţia naţională sau tratatele internaţionale la care R. Moldova este parte.”
ASP precizează că solicită acest set complex de acte pentru a stabili toate numele pe care persoana le-a folosit, eventual, pe parcursul vieții. Dacă a fost căsătorită, posibil a avut alt nume și acest fapt este important pentru documentarea persoanei.
Ecaterina, sora lui Petru Bunescu, ne-a spus că în ajunul apariției acestui articol, în urma recomandărilor ASP, fratele său a depus actele și pe 20 mai va recepționa permisul de ședere în R. Moldova, iar acest fapt îi va permite să achiziționeze o poliță de asigurare a sănătății și, eventual, o cură de tratament necesară de mai mulți ani, dar pe care nu și-a putut-o permite în lipsa actelor.
