Ce se întâmplă cu alegerile din Găgăuzia? Cauzele și soluțiile crizei electorale: „Aceste dialoguri au fost mai multe bazate pe un șantaj politic”

Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG) traversează, din toamna anului 2025, una dintre cele mai îndelungate și complexe crize instituționale din istoria sa. Aceasta se manifestă ca o dispută tehnico-juridică privind organizarea alegerilor ordinare pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), al cărei mandat a expirat la 12 noiembrie 2025. Deși data alegerilor este fixată pentru 21 iunie 2026, Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), a afirmat, în cadrul unei discuții deschise organizate de Asociația pe care o conduce, că acestea vor fi din nou blocate.

Pavel Postică, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) de la Chișinău, a precizat că, în prezent, „APG nu este în drept să aprobe acte normative pentru domeniul electoral”. Potrivit lui, o altă problemă este lipsa unei Comisii Electorale permanente în regiune.

Larisa Voloh, deputată în fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS), a declarat în cadrul discuției că se așteaptă la organizarea unor ședințe cu „colegii din Găgăuzia”, pentru a „discuta și negocia”, menționând că dialogurile de până acum „au fost mai mult bazate pe un șantaj politic”.

Totodată, deputatul PAS Igor Chiriac a adăugat că există „o legătură puternică cu grupele lui Ilan Șor” și că este așteptată decizia Curții Constituționale privind controlul constituționalității unor prevederi referitoare la atribuțiile APG în raport cu instituții naționale – CEC, Ministerul Afacerilor Interne, SIS și altele.

Cele trei faze ale crizei instituționale din Găgăuzia

Criza instituțională din Găgăuzia s-a format în urma unor „tensiuni amplificate de factori politici interni și, parțial, de influențe exterioare”. Aceasta s-a desfășurat în trei etape, fiecare complicând tot mai mult organizarea alegerilor.

Prima etapă a început în 2023, când APG a schimbat legea electorală și a desființat Comisia Electorală din Găgăuzia (CECG). Aceasta trebuia să funcționeze continuu, adică să fie un organ permanent, dar a fost transformată într-un organ temporar, activ doar în timpul alegerilor. Potrivit raportului, problema este că această schimbare contrazicea normele noului cod electoral al R. Moldova, adoptat în 2022. Decizia a fost contestată în instanță de autoritățile centrale, însă decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) a venit abia după ce mandatul APG expirase, făcând „imposibilă organizarea scrutinului în termenele prevăzute de legislația regională”.

A doua fază a avut loc la sfârșitul lui 2025 și începutul lui 2026. După ce s-a încercat reluarea procesului electoral, a apărut un nou conflict: cum se numește și cum funcționează organul electoral din regiune. APG a folosit denumirea „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce autoritățile centrale au insistat pe denumirea „Consiliu Electoral Central”, întrucât potrivit legii două instituții diferite nu pot purta același nume. 

„În spatele acestei dispute lexicale se află un conflict de principii privind ierarhia actelor normative și gradul de autonomie normativă a UTAG față de legislația națională”, se arată în raportul ADEPT. 

A treia etapă a început în martie 2026, când APG a decis totuși să stabilească data alegerilor pentru 21 iunie 2026 și a creat un organ electoral, chiar dacă temeiul juridic rămâne contestat. În același timp, Ministerul Justiției (MJ) a sesizat Curtea Constituțională (CC), punând sub semnul întrebării unele atribuții ale APG. De asemenea, autoritățile centrale au anunțat că vor contesta în instanță deciziile luate de APG privind organizarea alegerilor.

„Probabilitatea că alegerile să nu aibă loc la termenul anunțat este, în acest context, mai ridicată decât probabilitatea contrară”, scrie în raport. Potrivit expertului Igor Boțan, alegerile ar avea loc în toamna anului curent. 

Riscul extinderii crizei instituționale în plan politic și perspectivele depășirii crizei 

Potrivit ADEPT, la 10 martie 2026, APG a apelat la organizații internaționale, precum OSCE și Consiliul Europei, cerând ajutor pentru a rezolva conflictul cu autoritățile centrale. În scrisori, APG a acuzat guvernarea de la Chișinău că încearcă să reducă atribuțiile legale ale Găgăuziei.

Pe 17 martie 2026, APG a adoptat și o declarație prin care respinge orice încercare de modificare a statutului autonom al regiunii și a transmis mesaje către instituții internaționale și lideri străini. Aceste reacții au venit ca răspuns la soluțiile propuse de CEC și la acțiunea MJ la CC, în care a cerut să verifice dacă unele prevederi din legea specială a Găgăuziei sunt conforme cu Constituția, în special cele care permit APG să participe la numirea unor funcții din instituții naționale. 

„Autoritățile regionale au interpretat această sesizare ca o tentativă de restrângere a atribuțiilor constituționale ale Găgăuziei, poziție exprimată public atât de APG, cât și de Comitetul Executiv al Găgăuziei”, adaugă ADEPT. 

Reprezentantul Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat (OCTTS) a invocat, la rândul său, că prelungirea crizei instituționale este legată de influența structurilor asociate Partidului Șor, declarat neconstituțional la 19 iunie 2023, asupra administrației regionale, întrucât sunt a fost găsit vinovat de finanțare ilegală și acuzat de controlul asupra instituțiilor din Găgăuzia. 

Potrivit ADEPT, în prezent, criza rămâne nerezolvată și, deși au fost propuse mai multe soluții, niciuna nu a fost aplicată, iar dialogul dintre APG și Parlamentul R. Moldova, reluat în februarie 2026, nu a produs rezultate. 

„Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra sesizării Ministerului Justiției. În aceste circumstanțe, persistă incertitudinea privind organizarea alegerilor la termenul fixat de 21 iunie 2026”, scrie în raportul prezentat de ADEPT. 

Soluțiile propuse de Comisia Electorală Centrală

Pentru a depăși această criză instituțională și electorală din Găgăuzia, Comisia Electorală Centrală (CEC) a propus trei soluții.

Prima soluție, considerată preferabilă, este ca APG să rezolve singură problema. Aceasta presupune că APG ar trebui să accepte că legea națională are prioritate în domeniul electoral și să alinieze legislația locală la aceasta. 

„CEC consideră că dacă APG ar accepta să emită un astfel de act administrativ, ar transmite un mesaj foarte clar CECG și alegătorilor din Găgăuză că a fost atinsă o înțelegere principială ca depășirea crizei instituționale să aibă loc potrivit principiilor statului de drept cu aplicarea normelor legale ale Legii privind actele normative, în baza ierarhiei acestora”, se arată în raport. 

A doua soluție este ca CEC să intervină direct și să impună anumite reguli printr-o decizie oficială. Practic, autoritatea centrală ar forța aplicarea legislației naționale în Găgăuzia. 

„O astfel de abordare ar face evidentă incapacitatea APG de a depăși criza instituțională, însemnând că a fost necesară intervenția unei instituții naționale de specialitate, în acest sens. O astfel de soluție, foarte probabil, ar provoca nemulțumiri și acuzații privind lipsirea UTAG de atribuțiile legale”, afirmă ADEPT. 

A treia soluție este ca Parlamentul R. Moldova să modifice legea electorală, astfel încât să clarifice în detaliu cum trebuie organizate alegerile în Găgăuzia și cum se aplică regulile atunci când există contradicții între legile locale și cele naționale.

Totuși, o astfel de abordare „comportă riscuri de adâncire a tensiunilor politice, însoțindu-le de acuzații privind lipsirea Găgăuziei de atribuțiile sale legale și legitime”, argumentează ADEPT. 

„APG nu este în drept să aprobe acte normative pentru domeniul electoral” 

Pavel Postică, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a precizat că, în prezent, „APG nu este în drept să aprobe acte normative pentru domeniul electoral”. 

Potrivit acestuia, APG are atribuțiile doar pentru „fixarea, organizarea și efectuarea alegerilor de deputați din Adunarea Populară și aprobarea Comisiei” pentru componența instituției necesare. Acesta explică că nu există o comisie electorală permanentă.

„Comisia Electorală se fixa pentru fiecare scrutin în parte. De fiecare dată, în fiecare scrutin, pentru fixarea alegerilor, Comisia Electorală și cu Adunarea Populară discutau și conveneau. (…) Deci, dincolo de faptul că nu au dreptul să adopte acte normative în domeniul electoral, nu au nicio atribuție în ceea ce privește organizarea alegerilor pentru funcția de bașcan”, explică Postică. 

Deputații partidului de guvernare: „Aceste dialoguri au fost mai multe bazate pe un șantaj politic”

Larisa Voloh, deputată în fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS), care este și copreședinta Grupului de lucru pentru „asigurarea, în cadrul normelor constituționale, a funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale R. Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia”, a vorbit în cadrul discuției deschise despre criza din Găgăuzia, explicând impasul și declarând că în scurt timp se așteaptă la organizarea unor ședințe cu „colegii din Găgăuzia”, pentru a „discuta și negocia”. 

„În anul 2022 discutam exact prevederile care trebuiau să fie prezente în noul cod electoral, inclusiv pe organizarea și desfășurarea alegerilor din Găgăuzia. Trebuie să spun că nici atunci membrii grupului de lucru nu au acceptat acea nouă denumire de Consiliu Electoral (…) Poziția lor era foarte clară, că nu vor accepta acele prevederi care urma să fie votate de către Parlament. În 2024 grupul de lucru și-a întrerupt activitatea și nu am avut ședințe nici formale, nici informale până la finele legislaturii. Iată în noua legislatura, prin dispoziția președintelui Grosu, a fost propusă o nouă componență nominală a grupului de lucru. Pe de altă parte, a expirat mandatul Adunării Populare și astăzi activează într-o altă formulă și nu au anumite prevederi legislative foarte clare pentru a lua decizii foarte importante, fiind doar pe axa administrativă. Dar au votat și ei o componență nouă a grupului de lucru săptămâna trecută. 

Vom avea aceste ședințe informale la început. După, probabil, vor fi ședințe cu participarea colegilor din Găgăuzia. Nu sunt ședințe unde putem lua decizii importante, dar putem discuta și negocia pentru a avea acest dialog inițial în momentul în care ei urmează să ia niște decizii importante pentru ei”, a explicat deputata Larisa Voloh. 

Totodată, deputata a adăugat că „pe parcursul anilor, din păcate, aceste dialoguri au fost mai multe bazate pe un șantaj politic, în care se invocau anumite cerințe din partea autonomiei, iar autoritățile centrale cedau sau, invers, ofereau anumite beneficii”. 

Deputatul PAS Igor Chiriac a declarat că „această tergiversare este una intenționată din partea Adunării Populare a Găgăuziei”.

„În așa fel, ei încearcă să câștige capital politic și să comunice locuitorilor din Găgăuzia că sunt într-o confruntare cu autoritățile de la Chișinău (…) Au existat discuții și toți reprezentanții Comisiei juridice au venit cu solicitarea către oficialii din Găgăuzia pentru a respecta legea. Ei nu erau de acord cu cei pe care noi îi desemnăm în autoritatea electorală din Găgăuzia și nu erau de acord ca să-i verificăm pe cei care ei îi propun”, a argumentat deputatul PAS. 

În același timp, acesta a menționat că exista „o legătură puternică cu grupele lui Ilan Șor”. Acesta a vorbit despre alegerile locale din 2023, unde au fost depistate cazuri de corupere electorală. 

Schimb de replici între un deputat din opoziție și reprezentant al partidului de guvernare: „Noi abia azi am aflat că există Comisie Electorală Centrală în Găgăuzia?”

Alexandru Berlinschi, deputat în fracțiunea „Partidul Nostru”, a declarat că experții care au participat la scrierea noului Cod electoral trebuiau să fie mai „insistenți”. Totodată, acesta a acuzat partidul de guvernare de lipsa de acțiuni. 

„Cu regret, nu s-a dorit, probabil, ca atunci să fie reglementat și pus la punct toate aspectele, pentru că în R. Moldova trebuie să existe o singură lege electorală după care trebuie să fie organizate alegeri. (…) Alegerile de bașcan au avut loc în 2023, noi suntem în aprilie 2026, au trecut trei ani de zile. Noi auzim că alegerile au fost fraudate, dar ce nu s-a făcut nimic în trei ani de zile? Am aștept ca să expire mandatul de bașcan, de Adunarea Populară ca să ne trezim într-un colaps? De ce imediat, după ce au avut loc acele alegeri, nu s-a venit cu lecții, cu modificări în legislație. Da, am văzut modificări ce țin de codul penal, dar modificări le legislația electorală de ce nu s-au făcut atunci? Sau noi abia azi am aflat că există Comisie Electorală Centrală în Găgăuzia? Se știa încă în anul 2023 când a intrat în ianuarie 2023 codul electoral în vigoare. Cu regret, se lucrează în regim de pompieri. Doar atunci când apare problema, atunci se încearcă să fie identificare soluții”, a declarat deputatul Berlinschi. 

În replică, Igor Chiriac, deputat PAS, a afirmat că „soluțiile vor fi identificate în cadrul discuțiilor pe care le vom avea cu grupul de lucru din cadrul Parlamentului și reprezentanții din Adunarea Populară a Găgăuziei”. Aceasta a menționat că au avut loc modificări în Codul electoral. Totuși, adaugă că noul cod, apărut în vigoare în 2023, a fost testat la alegerile locale, prezidențiale și parlamentare. 

„Așteptăm și decizia Curții Constituționale, pentru că în această decizie, nu știm care va fi ea, dar probabil vom găsi unele răspunsuri la unele întrebări”, a răspuns Chiriac. 

Cum ar putea afecta reforma administrativ-teritorială procesele electorale din Găgăuzia?

Întrebați deputații despre cum va afecta reforma administrativ-teritorială regiunea autonomă Găgăuzia, deputata Voloh a precizat că localitățile din regiune nu se pot amalgama cu alte localități din afara acesteia, ci doar cu cele din teritoriu. 

„În legea 255, privind amalgamarea voluntară, noi am scris expres că nu încălcăm în nici într-un mod hotarele teritoriale ale autonomiei. Localitățile parte ale autonomiei nu pot să se amalgameze cu localități din afara hotarelor autonomiei. Păstrăm acest status quo teritorial al autonomiei, însă în interiorul acesteia, aceste procese pot avea loc. Deci, mai multe autorități publice locale, unități administrativ-teritoriale ar putea să se comaseze și să consolideze eforturile în unități mai puternice”, a argumentat Voloh. 

Totuși, aceasta admite că rezultatele alegerilor ar putea fi afectate. 

„Asta ar putea să afecteze, inclusiv, și procesele electorale. Astăzi, legea 344 spune că deputații Adunarea Populară a Găgăuziei sunt aleși prin sistemul uninominal de circumscripții din reprezentanții a unităților administrativ-teritoriale existente astăzi în autonomia Găgăuziei. În cazul în care numărul lor va fi redus ar putea să existe o eventuală reducere și a numărului deputaților din autonomie, nu că noi am impune această cerință. Aceste discuții au fost, că numărul este mai mare în raport cu numărul populației pe care îl are astăzi autonomia și avem deputați care sunt aleși cu 200-300 de voturi, care este o discrepanță în raport cu alți aleși locali”, a explicat deputata. 

Larisa Voloh e declarat că vor avea loc consultări cu locuitorii pentru a stabili toate aceste aspecte. 

Ce cred locuitorii UTA Găgăuzia despre direcția în care merg lucrurile în țară, în cine au cea mai mare încredere și cine este responsabil pentru rezolvarea problemelor?

Majoritatea locuitorilor din Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, atât în regiune (54,2%), cât și la nivel național în R. Moldova (71,9%), în timp ce doar o minoritate percepe direcția ca fiind bună, atât la nivel de Găgăuzia, cât la nivel de țară. Asociația Promo-LEX a prezentat joi, 16 aprilie, rezultatele unui studiu sociologic privind percepțiile cetățenilor din UTA Găgăuzia asupra proceselor electorale, funcționării instituțiilor democratice și contextului socio-politic. Datele au fost făcute publice în cadrul unui eveniment organizat la Comrat.

Alegerile sunt considerate importante de majoritatea populației din regiune, în special cele pentru funcția de bașcan (81,4%) și alegerile locale generale (80,1%), urmate de alegerile pentru președintele Republicii Moldova (76,4%), cele pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (75,8%) și alegerile parlamentare (66,9%). Cu toate acestea, 51,5% consideră că alegerile nu sunt libere și corecte, în timp ce aproape 40% le evaluează pozitiv.

În același timp, respondenții percep că alegerile pentru funcția de bașcan din 2023 au fost marcate de control politic asupra mass-mediei regionale (29,4%), de manipularea alegătorilor prin intermediul rețelelor sociale (21%), precum și de presiuni sau influențe exercitate de autorități și funcționari publici (18,9%). De asemenea, respondenții consideră că alegerile pentru Adunarea Populară și pentru bașcan ar trebui organizate de Consiliul electoral central al Găgăuziei în comun cu Comisia Electorală Centrală (44%), în timp ce 43,9% susțin că scrutinul ar trebui organizat exclusiv de către Consiliul electoral central al Găgăuziei.

Studiul evidențiază și relația dintre cetățeni și instituțiile regionale. Deși 54,8% manifestă interes față de activitatea Adunării Populare, percepțiile privind legitimitatea acesteia sunt divizate: 39,2% o consideră legitimă, iar 38,9% nelegitimă. Situația este complicată de faptul că mandatul acestei instituții a expirat în noiembrie 2025, iar alegerile nu au fost organizate la timp. Responsabilitatea pentru această situație este atribuită în principal autorităților centrale de la Chișinău (33,9%) și conducerii actuale a Adunării Populare (14%). Totuși, 26,2% dintre respondenți nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

În același timp, există o disponibilitate ridicată de participare electorală: 85,5% dintre respondenți declară că ar merge la vot dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare. Mai mult, peste 82% consideră că la alegerile pentru Adunarea Populară și Bașcan ar trebui să poată vota și candida doar persoanele care locuiesc de mai mult de trei ani în Găgăuzia, iar peste 57% consideră că numărul actual de 35 de deputați ar trebui redus.