Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Ziua Internațională a Drepturilor Omului.…

Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Cum stăm la capitolul respectarea drepturilor?

Ziua internațională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie. În această zi, în 1948, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO), prima exprimare globală a drepturilor omului și una dintre primele realizări majore a noii organizații a Națiunilor Unite.

Conform unui raport realizat de Organizația Nțiunilor Unite în Moldova în anul 2016, în R. Moldova drepturile omului sunt încălcate sistematic, în special dreptul la sănătate, protecția socială și la muncă. Potrivit respondenților, cel mai des, drepturile omului sunt încălcate de: Parlament și Guvern; instituțiile medicale (spitale, punctele medicale), poliția, judecătoriile și primăriile.

Cu toate că au trecut deja 20 de ani de când R. Moldova a aderat la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO), R. Moldova continuă să stea prost la capitolul: respectarea drepturilor omului. De această părere este Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

„La capitolul respectarea drepturilor omului stăm mai bine decât în anul 1997, dar mai prost decât mi-aș dori eu. Convenția Europeană este doar un document, unul important, dar totuși doar un document. El nu schimbă prin sine lucrurile, ci doar ajută pe unii să fie mai buni. Convenția Europeană a adus multe lucruri bune, dar nu putem spune că doar datorită Convenției Europene noi putem deveni perfecți. Sunt multe alte elemente care se iau în calcul atunci când spunem că trebuie schimbat ceva într-o țară… Suntem încă în capul listei țărilor care au cele mai multe cereri depuse la CtEDO și la numărul analizelor care arată că lucrurile nu merg spre bine. Probabil, stăm mai bine la capitolele care sunt mai puțin actuale pentru politică, cum ar fi: libertatea la exprimare, unde nu prea există probleme… R. Moldova a avut să plătească circa 16 mln de euro pentru dosarele ce au fost pierdute la CtEDO și cred că această sumă spune multe despre cum stăm noi la capitolul respectării drepturilor omului”, susține Gribincea.

Din 1997 şi până acum, CtEDO a primit 12.500 de cereri împotriva R. Moldova. Astfel, Moldova s-a aflat constant în topul țărilor cu cel mai mare număr de cereri depuse la CtEDO pe cap de locuitor. Până în prezent, CtEDO a pronunţat peste 350 de hotărâri în cauzele moldovenești. În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2016, Guvernul R. Moldova a fost obligat să achite compensații de peste 16 mln de euro.

În pofida reformelor realizate până în prezent, sectorul justiţiei în R. Moldova  necesită eforturi suplimentare pentru a elimina deficiențele, pentru a consolida eficiența și imparțialitatea sistemului judiciar și pentru a restabili încrederea publică. Declaraţia aparţine lui Nils Muižnieks, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, care astăzi, încheie vizita sa în R. Moldova.

„O problemă pe care o văd în R. Moldova este utilizarea excesivă a măsurilor de detenție preventivă. Cu alte cuvinte, atunci când oamenii nu se declară vinovați, sunt puși în arest. Și atunci când condițiile din închisoare sunt foarte proaste, cum e în cazul Penitenciarului nr. 13, aceasta poate fi considerată o modalitate de a face presiune asupra oamenilor ca să dea anumite declarații, să declare orice, numai ca să iasă din închisoare. Asta denotă un dezechilibru în sistem, pentru că procurorul este acel care solicită detenția și prelungirea arestului, iar judecătorul este acel care aprobă. Deși Ministerul Justiției a recunoscut că este o problemă, Procurorul General a sărit în apărare. Totuși ministerul și avocații au recunoscut că este o problemă care necesită să fie corectată”, constată Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului.

Totodată, În această zi, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a prezentat două istorii despre oamenii din Moldova care au luptat pentru drepturile lor și drepturile altora. Aceștia au contribuit la egalitate și justiție, la îmbunătățirea vieții, la prevenirea suferinței umane și au reamintit tuturor că drepturile omului sunt valori universale.

  • Alexandru Bogdan a fost supus torturii în timpul executării unei pedepse într-un penitenciar din Chișinău. „Când îmi executam pedeapsa la închisoare, am fost bătut de șeful închisorii și de doi ofițeri. Am fost încătușat, m-au întors cu fața în jos și m-au bătut. Am strigat de durere și țipetele mele au fost auzite peste tot. Toate acestea au fost înregistrate pe camerele video. Am cerut să fiu dus la unitatea medicală, dar au refuzat să-mi constate leziunile și mi-au spus că sunt beat. Toată lumea mă numea „kamikaze” pentru că am decis să caut dreptate. Am început să depun reclamații, mi-am rugat rudele și prietenii să mă ajute în secret să ajung la diferite instituții. În timpul examinării dosarului, am fost supravegheat constant și presat psihologic, iar la ordinul șefului închisorii, am primit multe amenințări din partea altor deținuți.  Vreau să spun tuturor celor care au fost victimele torturii și supuși umilinței în închisori — să vorbiți despre nenorocirea voastră publicului în orice mod posibil. Știu că este foarte greu să reziști [presiunii], dar nu trebuie să tăceți. Astăzi, toate persoanele care m-au bătut au fost condamnate și sunt în închisoare. În final, toată lumea primește ceea ce merită”, spune bărbatul.
  • Vitalie Meșter pledează pentru drepturile persoanelor cu dizabilități din Moldova. „Împreună cu colegii mei am observat în 2016 că, în timpul reconstrucției bulevardului central din Chișinău, zonele rutiere și pietonale nu au fost adaptate pentru utilizatorii de scaune cu rotile, persoanele cu dizabilități vizuale și auditive, părinții cu copii mici sau cicliști. În numele ONG-ului (Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități) unde lucrez ca director, am trimis autorităților de la Chișinău o cerere de îmbunătățire a accesibilității acestei zone a orașului. Ei au fost de acord cu unele dintre propunerile noastre, însă celelalte propuneri au fost respinse, motivând costuri mari. Nu am fost de acord cu decizia și am apelat la judecată, care a obligat autoritățile de la Chișinău să instaleze semnale sonore pentru semafoare și pavaje tactile. Eforturile noastre au dus la crearea unui precedent pentru autoritățile Chișinăului. Începând cu primăvara anului 2018, va fi obligatoriu ca toate străzile reconstruite din oraș să fie adaptate pentru persoanele cu dizabilități. În acest fel, ne vom asigura ca orașul nostru să devină confortabil și accesibil pentru toți”, povestește Vitalie.

Drepturile omului sunt universale și trebuie respectate de toți.