Ziua Internațională a Copilului: care au sunt cele mai populare prenume, care a fost vârsta medie a mamei la prima naștere și cum a evoluat numărul nou-născuților în 2026

Anual, la data de 1 iunie, la nivel global, dar și în R. Moldova, este marcată Ziua Internațională a Copilului și Ziua Mondială a Părinților. În primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrați 9 049 de nou-născuți, comparativ cu 9 199 în aceeași perioadă a anului 2025, arată datele publicate de Agenția Servicii Publice (ASP).

În țara noastră locuiesc 833 795 de copii cu vârsta de până la 18 ani, dintre care 405 071 sunt fete, iar 428 724 – băieți. Din numărul total de copii, înregistrați în Republica Moldova, 463 369 – locuiesc în mediul rural, iar 370 426 – în mediul urban.

De la începutul anului au fost născuți 102 gemeni.

Cele mai populare prenume pentru băieți sunt David (14 800), Maxim (14 438), Alexandru (11 151), Daniel (10 513) și Artiom (10 143). În topul prenumelor pentru fete se regăsesc Sofia (15 627), Anastasia (12 549), Daria (11 073), Victoria (9 810) și Alexandra (9 456).

Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără comparativ cu cele din mediul urban

Datele publicate de Biroul Național de Statistică al R.Moldova arată că vârsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2025, a constituit 26,7 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 24,4 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 28,5 ani. Distribuția născuților-vii în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vârstă de la 25 ani până la 34 ani (52,7% din total născuți-vii).

Educația copiilor

În anul 2025, în țară au activat 1465 instituții de educație timpurie, dintre care 881 de unități cu statut de grădiniță de copii, 572 complexe educaționale și 12 centre comunitare de educație timpurie. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie erau în sectorul public (1449 unități, sau 98,9%), 16 unități fiind instituții private. Din totalul de 1465 de instituții de educație timpurie, 76,0% au activat în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost în scădere

La sfârșitul anului 2025, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a constituit 122,9 mii persoane, cu 4,3 mii copii sau cu 3,4% mai puțin comparativ cu sfârșitul anului 2024. Micșorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie a fost mai pronunțată în instituțiile din mediul rural (cu 3 mii sau cu 4,8% față de anul 2024).

Majoritatea copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie erau din mediul urban

În anul 2025, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul urban (52,4%), iar 51,7 % dintre copii erau băieți. Majoritatea copiilor erau înscriși în învățământ preșcolar (87,6%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în mun. Chișinău 90,5% cea mai mică – în regiunea Sud (84,3%).

Cei mai mulți copii înscriși în educație preșcolară aveau vârsta de 5 ani (22,9%) și 6 ani (22,1%). Copiii în vârstă de 4 ani și 3 ani dețineau ponderi de 21,6% și, respectiv, 19,9%, în timp ce ponderea celor care au împlinit deja 7 ani era de 1,1%. În ceea ce privește copiii de până la 3 ani (înscriși în educație antepreșcolară) ponderea acestora a constituit 12,4%.

Băieții au predominat în învățământul primar și secundar general, iar fetele – în învățământul liceal

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, 51,0% din elevi în învățământul primar și secundar general erau băieți, iar 57,3% din elevi își făceau studiile în mediul urban. Din numărul total de elevi, în învățământul primar au fost înscriși 39,6%, în învățământul gimnazial ‒ 48,8% și în cel liceal ‒ 11,6%.

În ceea ce privește repartizarea pe sexe și pe niveluri educaționale, fetele au predominat în nivelul liceal, constituind 55,7% față de 44,3% băieți.

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățământ general s-a majorat

La începutul anului de studii 2025/26, în instituțiile de învățământ primar și secundar general din țară erau înscriși circa 14,0 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățământ general (95,8 %), iar 4,2% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățământul general, a fost mai mare comparativ cu cea a fetelor. În anul de studii 2025/26 acest indicator a constituit 67,4% fiind ponderea fetelor, comparativ cu 32,6 % pentru ponderea băieților (în anul 2024/25 – 67,5% și, respectiv, 32,5%).

Învățământul extrașcolar

În anul 2025, în țară au activat: 117 școli de muzică, de arte și școli de arte plastice pentru copii, în care și-au făcut studiile 24,4 mii de copii; 51 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, la care au participat 32,9 mii de copii; 8 centre de creație tehnică la care au participat 5,3 mii copii; 2 centre ale tinerilor turiști și 2 centre ale tinerilor naturaliști la care au participat câte 1,5 mii de copii.

În cadrul școlilor de muzică și arte, cele mai solicitate discipline au fost pianul (4,8 mii de copii), instrumentele cu coardă (3,3 mii de copii) și coreografia (3,4 mii de copii). Totodată, în cadrul școlilor de arte plastice studiau 3,9 mii de copii.