Guțul rămâne după gratii | Ceban, scos cu forța din Parlament | Băsescu a primit cetățenia Moldovei | Percheziții în dosarul „amnistiei” | Sprijin anual de 3000 de lei pentru copiii cu dizabilități | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Fosta bașcană Evghenia Guțul rămâne în detenție, fostul președinte român Traian Băsescu și-a redobândit cetățenia R. Moldova, iar primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a fost dat afară din Parlament după ce a dat buzna în ședința de plen a Legislativului. Care sunt ultimele noutăți din justiție și ce vești avem despre deschiderea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE – vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Fosta bașcană a Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, o acolită a fugarului Ilan Șor, și Svetlana Popan, fostă secretară în cadrul Oficiului Central al fostului partid „Șor”, rămân condamnate și vor executa în continuare pedepsele de 7 și, respectiv, 6 ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. Instanța de apel a menținut joi decizia primei instanțe, însă condamnatele pot face recurs la CSJ. În august 2025, Judecătoria Chișinău a stabilit că Evghenia Guțul a introdus pe căi ilicite bani în R. Moldova prin curse organizate în Ucraina. Pentru a ascunde proveniența banilor, aceasta a instruit președinții oficiilor teritoriale să întocmească donații fictive, pentru a conferi caracter legal sumelor provenite din surse ilegale. Totodată, instanța a constatat că Svetlana Popan, în calitate de fostă secretară a Oficiului Teritorial Centru al Partidului Politic „Șor”, a acceptat în mod conștient finanțarea ilegală a concurentului electoral cu suma de 152 de mii de lei.
Președinta Maia Sandu a convocat, pe 26 mai, ședința Consiliului Național de Securitate, în contextul riscurilor generate de tensiunile internaționale și de evoluțiile de pe piețele externe. Administrația prezidențială a anunțat că, în cadrul ședinței, s-a constatat că la această etapă nu există un risc iminent privind aprovizionarea R. Moldova cu gaze naturale, energie electrică sau carburanți. Totodată, autoritățile au dat asigurări că pregătesc măsuri pentru orice scenariu posibil, astfel încât populația și economia să fie protejate în cazul unor noi perturbări.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a redobândit cetățenia R. Moldova. Decretul privind reacordarea cetățeniei a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 26 mai. „Mă bucur că am reușit, la rândul nostru, să reparăm o nedreptate făcută domnului Băsescu și am onoarea să-i acordăm cetățenia R. Moldova”, a declarat șefa statului într-o postare pe Facebo ok. Iar Traian Băsescu a afirmat că rămâne devotat „cauzei integrării R. Moldova în Uniunea Europeană şi, în egală măsură, cauzei reunificării ţării şi a poporului român”. Este a doua oară când Traian Băsescu obține cetățenia R. Moldova. Prima dată, acesta a devenit cetățean moldovean în baza unui decret semnat de fostul președinte Nicolae Timofti. În 2017 însă, președintele de atunci, Igor Dodon, i-a retras cetățenia, aceasta fiind una dintre promisiunile sale electorale.
Joi, 28 mai, primarul general al capitalei, Ion Ceban, a fost scos cu forța din sala de plen a Parlamentului. Acesta a intrat neanunțat în sala de ședințe pentru a susține un discurs de la tribună. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat acțiunea lui Ceban drept „un gest de provocare deliberat”. Incidentul s-a lăsat cu îmbrânceli. Intervenția lui Ion Ceban a avut loc în ziua în care acesta a anunțat că va propune două referendumuri, unul dintre ele în contextul reformei administrativ-teritoriale inițiate de guvernare.
Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău: „Am vrut să trec la tribună, ca simplu cetățean, așa cum se face la Consiliul Municipal și în altă parte, dar am fost luat pe sus la indicația lui Grosu, care înjura, și ceilalți deputați PAS. Asta este despre democrația din R. Moldova”.
Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat că „Doar deputații sau reprezentanții Guvernului au acces la tribună. Ion Ceban, în loc să ofere soluții pentru multiplele probleme din mun. Chișinău, doar provoacă dezordine și ceartă”.
Organele de drept au efectuat, pe 26 mai, percheziții în mai multe penitenciare, precum și în alte locații din țară, într-un dosar ce vizează presupuse fapte de corupție comise de persoane implicate în procesul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia marcării a 30 de ani de la proclamarea independenței R. Moldova, dar și în aplicarea unor prevederi ale Codului penal. Potrivit CNA, actele de corupție ar fi fost comise inclusiv cu implicarea unor deținuți, iar scopul final ar fi fost eliberarea din detenție a mai multor persoane condamnate la închisoare pe viață. Organele de drept au precizat că acțiunile de urmărire penală continuă pentru a stabili toate circumstanțele și pentru identificarea tuturor persoanelor implicate. Ziarul de Gardă a analizat anterior cronologia modificărilor la Legea privind amnistia, arătând cum acestea au deschis calea spre libertate unor condamnați la închisoare pe viață. Detalii găsiți pe site-ul nostru.
Opt persoane au fost reținute într-un dosar penal ce vizează activități de contrabandă și spălare de bani, desfășurate prin intermediul unei rețele organizate care activa în R. Moldova și în mai multe state ale Uniunii Europene. Potrivit CNA, membrii grupării ar fi pus la punct un mecanism infracțional specializat în introducerea ilegală în țară a telefoanelor mobile de ultimă generație și legalizarea veniturilor obținute din vânzarea acestora. Conform anchetei, telefoanele erau procurate din Italia și aduse în R. Moldova prin curse regulate de pasageri și colete, fiind ascunse printre bagaje și nedeclarate la vamă pentru a evita plata taxelor de import. Organele de drept au stabilit că banii obținuți din aceste activități erau colectați și păstrați temporar în case de schimb valutar din Chișinău, după care sume între 70 000 și 100 000 de euro erau transportate clandestin în state ale Uniunii Europene, în special în Belgia, fără a fi declarate autorităților vamale.
Nicanor Ciochină, fostul primar de Boldurești, învinuit că a lovit mortal un copil și a fugit de la fața locului, și Ion Andronache, care l-ar fi ajutat să ascundă urmele accidentului, și-au spus ultimul cuvânt în cadrul ședinței de judecată de la Curtea de Apel Centru din 25 mai. „M-am lăsat folosit fără să știu”, a declarat Ion Andronache în fața magistraților Curții de Apel Centru, în timp ce Nicanor Ciochină l-a numit „fricos” și a susținut că dosarul său este „strict politic”, iar prima instanță „nu a rezistat presiunii”. Cei doi s-au declarat nevinovați. Nicanor Ciochină și Ion Andronache își vor afla sentința de la Curtea de Apel pe 16 iunie.
Prima ședință de judecată de la Curtea de Apel Centru din dosarul „Frauda bancară”, în care oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost condamnat în primă instanță la 19 ani de închisoare, va avea loc pe 24 august. Dosarul va fi examinat de un complet de judecată condus de magistratul Denis Băbălău.
Consiliul de Supraveghere (CS) al Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) a acceptat demisia lui Vlad Țurcanu din funcția de director general al instituției. Totodată, funcția a fost declarată vacantă începând cu 27 mai. Vlad Țurcanu va asigura interimatul până la numirea unui nou director. Odată cu desemnarea noului conducător, și mandatele directorilor generali adjuncți, Cornel Ciobanu și Andrei Zapșa, urmează să înceteze. Vlad Țurcanu și-a anunțat demisia în urma disputelor apărute în spațiul public privind punctajul acordat României și Ucrainei de juriul din R. Moldova în finala Concursului Eurovision 2026.
Comisia Europeană intenționează să propună, pe 16 iunie, deschiderea primului grup de capitole de negociere pentru aderarea R. Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, scrie portalul Euractiv. Liderii europeni ar urma să aprobe decizia la summitul Consiliului European de la Bruxelles, programat pe 18 iunie. Procesul a fost blocat în ultimele luni, în principal din cauza opoziției fostului premier ungar Viktor Orbán. După schimbarea guvernării de la Budapesta, noul executiv a transmis semnale privind o abordare mai flexibilă față de extinderea Uniunii Europene.
În cadrul unei sesiuni de la GLOBSEC Forum 2026, președinta Maia Sandu a declarat că deciziile privind extinderea Uniunii Europene trebuie luate la Bruxelles, nu influențate de Moscova sau de conflictul transnistrean. „Sperăm ca în următoarele săptămâni să vedem o decizie formală. Pentru noi, integrarea europeană este strategia de supraviețuire pe termen lung ca democrație”, a subliniat șefa statului.
Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentul European pentru relațiile cu R. Moldova, a declarat anterior că negocierile politice de aderare pentru primul cluster de capitole ar putea fi deschise până la sfârșitul lunii iunie 2026. Potrivit eurodeputatului, procesul de aderare avansează rapid, iar R. Moldova a îndeplinit toate angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană.
Începând cu 1 iunie 2026, copiii cu dizabilități vor beneficia anual, în luna iunie, de un ajutor financiar suplimentar în valoare de 3 000 de lei. Plata va fi acordată automat, fără necesitatea depunerii unei cereri. Conform Parlamentului, de sprijin financiar vor beneficia 13 582 de copii, din bugetul de stat fiind alocate în acest sens peste 41 de milioane de lei.
Fostul vicepreședinte al raionului Hîncești, Dmitri Vartic, soțul Liudmilei Vartic, o fostă educatoare care a murit în urma căderii de la înălțime, a fost pus oficial sub învinuire, fiindu-i incriminate două capete de acuzare – violență în familie soldată cu tentativă de sinucidere și violență în familie soldată cu sinuciderea victimei. Potrivit procurorilor, în privința lui Dmitri Vartic a fost aplicată măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara, cu aplicarea consemnului la frontieră. Avocatul lui Dumitru Vartic, Roman Mihăeș, a declarat pentru TV8 că în dosar nu ar exista probe care să demonstreze că acesta ar fi comis acte de violență fizică sau psihologică asupra Liudmilei Vartic, acuzând că învinuirile ar fi rezultatul unor presiuni politice.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească a căzut pe un bloc din centrul orașului Galați, România. Aparatul de zbor a explodat, două persoane au suferit arsuri, iar 70 au fost evacuate. Acesta este primul incident din România soldat cu răniți în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei. Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că „această situație este inacceptabilă”, remarcând faptul că războiul provocat de Rusia în Ucraina „continuă să afecteze securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic”. Incidentul a fost condamnat și de conducerea R. Moldova.În timp ce regiunile ucrainene continuă să fie atacate de forțele lui Putin, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui american Donald Trump prin care îl avertizează despre agravarea deficitului de sisteme de apărare antiaeriană al Ucrainei, în special în ceea ce privește capacitățile de interceptare a rachetelor balistice, solicitând ajutor. Tot în această săptămână, Zelenski a declarat că deține informații potrivit cărora Rusia se pregătește pentru o nouă mobilizare, iar Kremlinul intenționează să suplimenteze efectivele de ocupație cu zeci de mii de soldați.
În ultimii ani, reorganizarea școlilor din R. Moldova a generat multe nemulțumiri, dar și falsuri despre „copii abandonați” ori sate „rămase fără viitor”. Părinții se temeau că elevii nu se vor adapta, că vor face drumuri lungi sau că vor fi discriminați în școlile din alte localități. La câțiva ani după demararea acestui proces, Ziarul de Gardă a mers în câteva școli care au primit elevi din instituțiile reorganizate pentru a vedea cum arată realitatea de astăzi. Urmăriți un fragment din reportajul disponibil pe canalul de YouTube al Ziarului de Gardă.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a fost invitatul colegei noastre Natalia Zaharescu la Podcast ZdCe. Cum vor avea loc reforma direcțiilor raionale de învățământ și reforma salarizării în educație, vedeți în podcastul disponibil pe canalul nostru de YouTube.
Deși multe servicii au fost deja digitalizate, la sate poștașii sunt încă de neînlocuit. Ei sunt cei care distribuie corespondența și ziarele, precum și cei datorită cărora oamenii își primesc pensiile și prestațiile sociale acasă. Totuși, salariile mici și condițiile de muncă fac neatractivă această meserie, iar unii poștași ajung să demisioneze.
