Sesizarea Guvernului pentru scoaterea în afara legii a Partidului „Șor”, încălcări ale legislației la marșul din 9 mai, prelungirea măsurilor preventive în privința lui Tauber și Șaran | Săptămâna de Gardă
Magistrații Curții Constituționale au început examinarea sesizării Guvernului pentru scoaterea în afara legii a Partidului „Șor”. La marșul din 9 mai, 16 oficiali au încălcat legislația purtând panglica negru-oranj, interzisă prin lege. R. Moldova a ajuns în finala Eurovision din acest an.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Google Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de Youtube.
Magistrații Curții Constituționale au început miercuri examinarea sesizării Guvernului pentru scoaterea în afara legii a Partidului Politic „Șor”. Înalta Curte a anunțat că demersul Executivului va fi examinat în perioada 10-17 mai. Autorul sesizării susține că, citez „acțiunile Partidului „Șor” nu cad sub incidența garanțiilor aferente dreptului la liberă asociere și la libertatea opiniei și a exprimării, și urmează a fi considerate ca acțiuni contrare identității constituționale a R. Moldova, a intereselor sale naționale, suveranității și independenței statului”.
Eduard Digore, avocat, reprezentant al Guvernului: „Partidul Șor, istoric vorbind, a părut urmare a unei tranzacții de preluare a unui al partid care se numea „Ravnopravie”. Aici am să folosesc o metaforă. A fost preluat ca o mașină uzată, iar prin trucarea acesteia fiind prezentată publicului ca o mașină perfectă, dar din păcate aceasta pare a fi ca „o căruță răblăgită și ruginită care își așteaptă programul „rabla” și căruțașul urmează să părăsească această căruță”.
Vadim Bănaru, avocat, reprezentant al Partidului Șor: „În expunerile dvs., ați formulat niște învinuiri grave care urmează să fie privite prin prisma Codului penal – că Partidul „Șor” este finanțat din Federația Rusă, are legături cu serviciile secrete ale Federației Ruse”.
Guvernul este reprezentat în fața magistraților Înaltei Curți de către avocații Eduard Digore, Ina Bostan și Andrei Digori. Executivul a precizat pentru ZdG că biroul de avocați a fost selectat în urma unei proceduri legale, iar statul le va achita circa 160 mii de lei. Mai multe detalii aflați dintr-un articol publicat pe site-ul nostru.
Evenimentele din 9 mai dedicate comemorării eroilor căzuţi în timpul celui de-al doilea război mondial nu au trecut nici în acest an fără încălcări ale legislației. Deși purtarea panglicii negru-oranj, fără ca aceasta să fie parte a unei distincții sau medalii, este interzisă, pe 9 mai, cu riscul de a fi amendate, aproximativ 180 de persoane au afișat în timpul evenimentelor din centrul capitalei simboluri utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității. Potrivit oamenilor legii, în 16 cazuri au fost vizați oficiali, 9 dintre care sunt deputați. Încălcări au admis și cinci persoane cu demnitate publică din Autonomia Găgăuză. În același timp, unii oameni care au participat la Marșul Memoriei din capitală, la care au fost prezenți și reprezentanții Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, au venit la eveniment cu mașini de lux, fabricate de companii germane, țară învinsă în al doilea război mondial.
Săptămâna aceasta, președinta Maia Sandu a anunțat despre lansarea paginii web a Adunării „Moldova Europeană”, convocată pe 21 mai în centrul capitalei. Șefa statului a venit cu un îndemn pentru moldovenii stabiliți în străinătate.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Putem fi uniți pe 21 mai. Dacă sunteți departe de R. Moldova, vă îndemn să vă adunați în orașele în care vă aflați. Deja tot mai mulți cetățeni din diasporă se organizează pentru a fi împreună pe 21 mai. Puteți afla unde se adună moldovenii pe moldovaeuropeana.md. Vă îndemn să vorbiți cu rudele de acasă, să le spuneți că pe 21 mai mergem cu toții la Adunarea „Moldova europeană”. Ne unim vocile și decidem soarta țării”.
Parlamentul European a votat marți, cu largă majoritate, asistența macrofinanciară de 145 milioane de euro, propusă de Comisia Europeană, pentru R. Moldova. Siegfried Mureşan, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru relațiile cu R. Moldova, a îndemnat oficialii europeni să sprijine mai mult țara noastră în parcursul său european.
R. Moldova a devenit prima țară din afara UE care se asociază Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Astfel, țara noastră va avea acces la o platformă cu fonduri totale de 26 miliarde de euro, în sectorul transporturilor, sectorul energiei și în sectorul digital.
Duminică, traficul rutier va fi restricționat, timp de cinci ore, pe arterele principale din sectoarele Centru și Botanica ale capitalei. Traficul rutier va fi limitat și pe traseul Bulboaca-Chișinău. Măsurile vor fi aplicate în contextul repetiției generale pentru Summitul Comunității Politice Europene. Potrivit autorităților, simularea generală din 14 mai va începe la ora 9:00 și se va încheia la ora 14:00. Astfel, oamenii legii îndeamnă cetățenii să-și planifice din timp traseul de deplasare.
Până acum, 40 din cei 50 de lideri invitați și-au confirmat prezența la Summitul Comunității Politice Europene, care va fi găzduit de R. Moldova pe 1 iunie. Printre aceștia se numără președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Autoritățile au secretizat temporar mai multe informații cu privire la organizarea Summitului Comunității Politice Europene care va avea loc în R. Moldova, „pentru a evita acțiuni de sabotaj și perturbări”. Mai multe detalii găsiți pe canalul nostru de YouTube.
Angajații din structurile de forță vor putea să muncească în sistem și după atingerea vârstei de pensionare, până la 55 de ani. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat joi, în a doua lectură, de Parlament.
Continuăm cu evenimentele din justiție. Procurorii anticorupție cer magistraților Judecătoriei Chișinău înlocuirea măsurii de arest la domiciliu cu arest preventiv în privința fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, cercetat în dosarul „frauda bancară” pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține că motivul care stă la baza solicitării este faptul că Vladimir Andronachi, care pe 19 aprilie a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, fiindu-i aplicată monitorizarea electronică, citez „intenționat a manipulat brățara de la picior, cu scopul de a bloca semnalul de monitorizare”.
Veronica Dragalin, procurora-șefă a Procuraturii Anticorupție: „Pe 4 mai 2023, la ora 7:56, Oficiul de probațiune, care este responsabil de monitorizarea lui Vladimir Andronachi în arest la domiciliu, a primit informații despre lipsa de semnal de la brățară. După protocol, personale responsabile l-au telefonat pe Vladimir Andronachi. Acesta nu a răspuns la apeluri, chiar dacă are obligația să răspundă la semnalele de control. Oficiul de Probațiune a sunat la 112 și poliția a fost trimisă la acesta la domiciliu ca să verifice de ce nu lucrează semnalul și de ce (Vladimir Andronachi – n. red.) nu răspunde la telefon. Ajunși la fața locului, polițiștii au concluzionat că Vladimir Andronachi intenționat a manipulat brățara de la picior, cu scopul de a bloca semnalul de monitorizare”.
Judecătorul Ghenadie Mîra a fost desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de președinte interimar al instanței. Se întâmplă după ce Anatolie Minciuna, președintele Curții de Apel Chișinău, și-a dat demisia. Tot joi, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins sesizarea procurorului general interimar, Ion Munteanu, privind acordul pentru pornirea urmăririi penale, percheziția și tragerea la răspundere penală a unui judecător. Sursele ZdG din organele procuraturii afirmă că sesizarea l-ar fi vizat pe Ghenadie Tocaiuc, judecătorul care în luna decembrie a emis o încheiere prin care Adrian Nichifor a fost eliberat din detenție înainte de terme
Fondatorul companiei „Bismobil Kitchen”, Mihail Șaran, rămâne în arest în Penitenciarul nr. 13 pentru încă 30 de zile. Un judecător de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a admis integral demersul procurorilor cu privire la prelungirea măsurii preventive. Iar în arest la domiciliu pentru 20 de zile rămâne deputata Partidului „Șor” Marina Tauber, vizată în două cauze penale, au decis magistrații Curții de Apel Chișinău.
Zilele trecute, Procuratura Anticorupție a anunțat că șeful Direcției generale asistență medicală și socială a Consiliului Municipal Chișinău, Boris Gîlca, vizat în dosarul de abuz de serviciu și delapidare a fondurilor externe destinate refugiaților, are interdicție de a părăsi localitatea.
Ofițerii Centrului Național Anticorupție, cei ai Serviciului Vamal și procurorii anticorupție au efectuat joi 23 de percheziții la Bălți, în cadrul unor cauze penale pornite pe trafic de influență, corupere pasivă și corupere activă. Descinderile au avut loc în oficiile Postului Vamal Intern Bălți, Biroului Vamal Nord, dar și în automobilele și domiciliile brokerilor vamali și a agenților economici. În urma acțiunilor de urmărire penală, doi brokeri vamali și un agent economic au fost reținuți pentru 72 de ore. Conform CNA, brokerii vamali ar fi pretins și primit de la mai mulți agenți economici, cărora le prestau servicii, sume ilicite de la 3 000 până la 15 000 de lei.
Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au sesizat Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei cu privire la acțiunile și încălcările întreprinse de reprezentanții Partidului „Șor” pe perioada campaniei electorale din regiune. Transportarea organizată contra plată a alegătorilor la secțiile de votare, plasarea afișajului electoral în locuri nepermise și achitarea mijloacelor bănești pentru plasarea acestuia din surse financiare nedeclarate de Partidul „Șor” la Comisia Electorală Centrală, sunt doar câteva dintre acțiunile expuse în sesizare.
Turul doi al alegerilor pentru funcția de bașcan este programat pentru duminică, 14 mai. Candidata Partidului Șor, Evgenia Guțul și candidatul susținut de socialiști, Grigorii Uzun luptă pentru fotoliul de lider al Găgăuziei.
R. Moldova va monitoriza cantitățile de cereale importate din Ucraina, fără a se alinia la măsurile UE privind restricționarea temporară a importurilor. Potrivit Ministerului Agriculturii, aceasta decizie a fost luată în urma discuțiilor purtate cu fermierii. Vicepremierul Vladimir Bolea a declarat că Guvernul este axat pe rezolvarea problemelor de ordin economic a agricultorilor.
Continuăm cu evenimentele de pe frontul din Ucraina. Autoritățile din Marea Britanie au anunțat că vor furniza Ucrainei rachete Storm Shadow cu o rază maximă de acțiune de 250 km. Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat că donarea acestor sisteme de arme va oferi Ucrainei cea mai bună șansă de a se apăra. Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Ucraina mai are nevoie de timp pentru a-și lansa contraofensiva. Iar SUA au anunțat încă un nou pachet de asistență pentru Ucraina, în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care include muniții și sisteme de apărare aeriană.
