Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Raport CNA pentru anul 2019:…

Raport CNA pentru anul 2019: Polițiștii – cei mai activi subiecţi ai actelor de corupţie

Inspectorii de poliție, șefii de instituţii autonome din cadrul autorităţilor, directorii şi adjuncţii de întreprinderi de stat, precum și primarii și viceprimarii au fost implicați în cele mai multe acte de corupție, arată datele prezentate de Centrul Național Anticorupție (CNA) pentru anul 2019.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), primăriile şi Serviciul Vamal sunt printre instituţiile unde au fost depistate cele mai multe acte de corupţie.

Mai exact, din numărul total de infracţiuni constatate anul trecut, 56 au fost înregistrate în MAI, câte 26 în cadrul MSMPS şi în autorităţile publice locale, 21 în Serviciul Vamal, 17 în birourile de avocatură, 13 în Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, câte cinci în Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi ANSA, iar patru în organele justiţiei. Totodată, în cadrul Ministerului Finanţelor a fost înregistrat doar o infracțiune de corupție, câte două la Ministerul Afacerilor Externe şi Intergării Europene, Ministerul Apărării și oficiile executorilor judecătoreşti, iar trei la Agenţia Serviciilor Publice.

Conform datelor CNA pentru anul 2019, printre subiecţii actelor de corupţie sunt:

  • 45 de inspectori de poliţie;
  • 28 de şefi de instituţii autonome din cadrul autorităţilor;
  • 18 directori şi adjuncţi de întreprinderi de stat;
  • 11 primari şi viceprimari;
  • cinci persoane din domeniul ocrotirii sănătăţii;
  • patru inspectori vamali;
  • trei persoane din domeniul educației;
  • doi inspectori fiscali, doi directori şi adjuncți de agenții naționale.

În sectorul privat şi liber-profesionist, subiecţi ai dosarelor CNA au fost 180 de persoane fizice, 24 de directori de întreprinderi și organizații din sectorul privat, trei executori judecătoreşti şi 18 avocați.

După criteriul de gravitate, 474 de infracţiuni au fost calificate ca deosebit de grave şi grave, 134 de infracţiuni mai puţin grave şi 44 de infracţiuni uşoare. În raport mai sunt menţionate cele mai afectate de corupţie localităţi. Ca şi în anii precedenţi, în capul listei se află municipiul Chişinău – cu 441, urmat de Bălţi cu 38 de infracţiuni depistate şi Cahul – cu 19.

În total, în perioada de raport, ofiţerii de urmărire penală au avut în gestiune 1891 de cauze penale, iar în cadrul acestora au fost reţinute 156 de persoane. La fel, faţă de 50 dintre persoanele reţinute a fost aplicat arestul preventiv.