Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Politicile de sănătate. Cum sunt…

Politicile de sănătate. Cum sunt ajustate acestea la necesitățile vârstnicilor?

Programul Național de Promovare a Sănătății pentru anii 2016-2020 și Programul Național în domeniul Alimentației și Nutriției pentru 2014-2020 nu integrează necesitățile persoanelor vârstnice. Toate ministerele, autoritățile administrative responsabile de implementarea politicilor de sănătate, administrațiile publice locale, societatea civilă dar și actorii comunitari ar trebui implicați în realizarea lor. Lipsa unui mecanism de monitorizare și evaluare, dar şi a delegării clare a responsabililor instituțiilor implementatoare a politicilor de sănătate, fac ca rezultatele acestora să nu aibă impact asupra populației vârstnice.

Organizațiile membre ale Platformei pentru Îmbătrânire Activă, consultate de Rodica Gramma, dr., conferențiar universitar din cadrul Școlii de Management în Sănătate Publică (ȘMSP) de pe lângă USMF „Nicolae Testemiţanu”, au monitorizat cum au fost implementate prevederile Programului Național de Promovare a Sănătății pentru 2016-2020 și a Programului Național în domeniul Alimentației și Nutriției pentru 2014-2020 din perspectiva impactului asupra vârstnicilor. În consecință, s-a constatat că necesitățile persoanelor vârstnice nu au fost integrate la etapa de elaborare a acestor politici, și nu există o abordare intersectorială a realizării lor.

Monitorizarea și-a propus estimarea gradului de integrare a necesităților vârstnicilor în cele două programe și informarea instituțiilor statului despre oportunitatea elaborării unor politici publice noi care ar include și necesitățile vârstnicilor pentru anii care urmează, a spus Tatiana Sorocan, directoarea HelpAge International Moldova, în cadrul mesei rotunde „Integrarea necesităților vârstnicilor în politicile de sănătate”. „În urma analizei efectuate, am constatat că programele actuale nu integrează necesitățile persoanelor vârstnice”, a precizat Sorocan.

Problema sănătății populației nu trebuie să fie doar a Ministerului Sănătății

Rodica Gramma, dr., conf. Școala de Management în Sănătate Publică

Rodica Gramma (ȘMSP) este consultanta care a elaborat rapoartele de monitorizare a acestor programe. Ea susține că planurile pentru implementarea acestora prevăd un șir de acțiuni de informare și educare, care, însă, nu au rezultate coerente, măsurabile și concrete. „Activitățile planificate nu sunt preconizate pentru specificul diferitor grupuri de vârstă, ceea ce constituie o problemă, dacă ne referim la nivelul de acoperire a necesităților vârstnicilor”, susține Gramma. Consultanta atenționează asupra faptului că problema sănătății populației nu trebuie să fie doar a Ministerului Sănătății. Toate ministerele trebuie să fie responsabile de implementarea politicilor de sănătate, inclusiv Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Finanțelor. Și administrațiile publice locale, în special primarii localităților, trebuie să fie interesați de promovarea sănătății populației din localitățile lor și să mobilizeze comunitatea pentru desfășurarea unor activități de promovare a modului de viață sănătos în rândul tuturor membrilor comunității.

Este important ca necesitățile persoanelor în etate să fie integrate în programele naționale, e de părere Natalia Silitrari, șefa Direcției promovarea sănătății a Agenției Naționale pentru Promovarea Sănătății (ANSP). Ea recunoaște că există anumite lacune în aceste programe, și acestea s-ar datora alocării mijloacelor insuficiente destinate implementării acțiunilor planificate. De asemenea, Silitrari a spus că ANSP, în calitate de principala instituție implementatoare a celor două programe, e deschisă pentru colaborare cu toate instituțiile statului pentru a asigura implementarea politicilor de sănătate la nivel național și local.

În replică, Marina Semeniuc, șefa Secției finanțe în sănătate și protecție socială, din cadrul Ministerului Finanțelor, a subliniat că pentru programele naționale sunt alocate suficiente mijloace financiare. Până la finalizarea programelor monitorizate mai este un an, iar în această perioadă pot fi făcute acțiuni de îmbunătățire, fără să se mai aștepte elaborarea unei noi strategii de dezvoltare a domeniului sănătății, pentru realizarea schimbărilor despre care s-a discutat.

Politicile scrise pe hârtie nu vor avea impact, dacă veniturile vârstnicilor nu vor crește

Potrivit Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, vârstnicii pot beneficia de mai multe servicii medicale, afirmă Iurie Osoianu, vicedirectorul general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM). Printre acestea, se numără posibilitatea de a primi medicamente compensate, serviciile geriatrice, îngrijirile medicale la domiciliu, prestate de către medicii de familie sau de ONG-uri, dar și serviciile din cadrul centrelor raionale de sănătate mintală.

Lilia Melnicenco, președinta AO „Viitorul”, or. Șoldănești

În același timp, participanții la evenimentul desfășurat, au menționat că politicile scrise pe hârtie nu vor avea niciun impact dacă veniturile vârstnicilor nu vor crește și nu le vor fi asigurate serviciile sociale pe deplin. Lilia Melnicenco, președinta AO „Viitorul”, din orașul Șoldănești, a subliniat că este necesar ca programele de sănătate să fie ajustate și în concordanță cu necesitățile persoanelor vârstnice, însă acestea trebuie să fie aplicate și la nivel local, nu doar pe hârtie. „Cum să le lămurești oamenilor în etate să se alimenteze corect, dacă lor nu le ajunge pensia? Ei în primul rând strâng banii ca să cumpere lemne de foc”, a spus femeia. De asemenea, ea a relatat despre faptul că în localitatea lor nu sunt suficienți lucrători sociali, care refuză să se angajeze, deoarece au un salariu foarte mic. În opinia ei, subiectul promovării modului de viață sănătos și alimentația sănătoasă în rândul vârstnicilor trebuie abordată multiaspectual, iar calitatea vieții persoanelor în etate trebuie îmbunătățită din toate punctele de vedere.

Participanții la masa rotundă ”Integrarea necesităților vârstnicilor în politicile de sănătate”

Acțiunile din cadrul programelor trebuie să țintească și grupul de vârstnici

Din spusele Nataliei Silitrari( ANSP), în R. Moldova prevalează factorii de risc în ceea ce privește bolile condiționate de modul de viață, consumul de tutun și alcool, alimentația nesănătoasă și condițiile mediului înconjurător, atât în rândul populației generale, cât și în rândul vârstnicilor. Persoanele în etate au nevoie de asigurare materială suficientă necesităților lor specifice de sănătate și de acces la servicii medicale și sociale prietenoase tuturor vârstelor. Acest lucru implică atât atitudinea personalului medical, cât și a asistenților sociali față de această categorie de vârstă. Un alt factor important care ar avea un impact semnificativ asupra stării de bine a vârstnicilor, este crearea locurilor de muncă pentru vârstnicii activi și implicarea lor în grupuri de inițiativă comunitare și activități de voluntariat, prin intermediul cărora să se poată informa, dar și participa la viața socială.

Este important ca politicile de sănătate să fie implementate, a menționat Cristina Railean, reprezentanta HelpAge International în R. Moldova. „Acțiunile din cadrul acestor programe trebuie să țintească și grupul de vârstnici, pentru a promova activitățile fizice la vârstă înaintată, pentru a îmbunătăți starea de bine a vârstnicilor și pentru a le crea condiții pentru ca aceștia să ducă un mod de viață sănătos”, a menționat reprezentanta organizației.

Din Platforma pentru Îmbătrânire Activă fac parte 18 organizații care promovează integrarea necesităților vârstnicilor în documentele de politici publice. HelpAge International Moldova este membru fondator al Platformei și deține secretariatul acesteia din anul 2015. Platforma susține vârstnicii să-și revendice drepturile, să lupte împotriva discriminării și să depășească sărăcia, pentru o viață demnă.

Acest reportaj este realizat de HelpAge International, în cadrul proiectului „Integrarea îmbătrânirii active în politicile publice în Republica Moldova”, cu suportul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorilor.