Ministrul Justiției, despre legea cu privire la avocatură: „Formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante”
„De vreme ce o astfel de normă a fost deja introdusă, nu cred că e bine nici să se renunțe la ea în totalitate. Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante”, consideră ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, făcând referire la legea cu privire la avocatură.
Reacția ministrului vine după ce, în ultimele zile, mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat la legea cu privire la avocatură, acuzând că modificările propuse atentează la independența avocatului în exercitarea profesiei și la independența profesiei de avocat.
Ministrul Justiției afirmă că a făcut o analiză preliminară privind instituția imunității în cazul avocaților și că nicio lege care a reglementat avocatura până în prezent, până la modificarea operată la Legea nr. 67/2021, „nu a prevăzut o imunitate absolută de genul celei existente la moment”.
„Am văzut în spațiul public multe dezbateri privitor la propunerile de modificare a Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură. Discutăm în special despre prevederea de la art. 52 alin. (2), care are următorul cuprins: „(2) Avocatul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat, percheziţionat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaţilor, cu excepţia infracţiunii flagrante (…). De o astfel de imunitate beneficiază în prezent deputații – art. 70 alin. (3) din Constituție. Dar, precum se știe, Parlamentul a inițiat modificarea normei respective – proiectul de lege nr. 319 din 2 noiembrie 2021. Acesta a obținut avizul Curții Constituționale (Avizul nr. 2 din 26 octombrie 2021) și urmează a fi supusă votului în timpul apropiat – începând cu luna mai a acestui an. Nici judecătorii și nici procurorii nu beneficiază de astfel de privilegii.
Din punctul meu de vedere, nu este oportun ca imunitatea absolută să fie păstrată. Inclusiv prin raportare la principiul constituțional de egalitate în fața legii (art. 16 alin. (2) din Constituție), așa cum acesta a fost interpretat în jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, în Hotărârea nr. 43 din 27 iulie 1999). În același timp, de vreme ce o astfel de normă a fost deja introdusă, nu cred că e bine nici să se renunțe la ea în totalitate. Prin urmare, cred că formula de compromis ar fi păstrarea imunității, însă ea să nu se aplice în cazul bănuielii rezonabile de săvârșire a infracțiunilor de corupție și a celor flagrante. De ce imunitatea nu trebuie să se aplice pentru infracțiunile de corupție? Probabil e clar pentru toți și nu e nevoie de detalieri suplimentare”, a menționat Sergiu Litvinenco într-o postare pe Facebook.
În ultimele zile, mai mulți avocați s-au arătat indignați de un amendament înaintat la legea cu privire la avocatură, acuzând că modificările propuse atentează la independența avocatului în exercitarea profesiei și la independența profesiei de avocat. Amendamentul prevede faptul că odată cu excluderea din lege a normei propuse în document, avocații vor putea fi reținuți, supuși aducerii silite, arestați și percheziționați fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților în cazul comiterii unor infracțiuni.
Uniunea Avocaților a calificat amendamentul înaintat drept imixtiune în activitatea avocaților și a îndemnat avocații la solidaritate.
Pe 22 decembrie curent, președinta Comisiei Juridice, numiri și imunități, deputata Olesea Stamate, a înaintat un amendament la proiectul de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la avocatură. Amendamentul prevede excluderea aliniatului 2 din articolul 52 al legii cu privire la avocatură, care are următorul conținut – „avocatul nu poate fi reținut, supus aducerii silite, arestat, percheziționat fără acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția infracțiunii flagrante”.
Modificarea propusă prevede că pentru reţinerea, aducerea silită, arestarea sau percheziţionarea avocatului în cazul comiterii unor infracțiuni nu va mai fi necesar acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților.
Într-un comentariu pentru ZdG, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, Olesea Stamate, a declarat că excluderea acordului Consiliului Uniunii Avocaților, pentru reținerea avocaților în cadrul urmăririlor penale este necesară pentru o luptă mai eficientă împotriva corupției. Totodată, ea a declarat pentru Ziarul de Gardă că proiectul ar putea fi revăzut, așa încât această „imunitate funcțională” a avocaților să fie exclusă doar pentru cazurile de corupție.
