Grădina „de plumb”
La 22 octombrie 2019, autoritățile au informat publicul că legumele crescute în albia râului Bâc ar avea concentrații exagerate de plumb, care ar fi periculoase pentru consum. În urma analizelor de laborator, s-a constatat că trei probe de ardei, o probă de sfeclă și una de ceapă nu corespund cerințelor normative, fiind depistat un conținut sporit de plumb. În urma deciziei Agenției, loturile de legume au fost nimicite.
Reporterul ZdG a mers la fața locului, a discutat cu legumicultorii, consumatorii, dar și cu experți și reprezentanții instituțiilor publice. Deocamdată, probele repetate sunt neclare, dar nemulțumirile oamenilor față de degradarea mediului ambiant par să fie mai grele decât plumbul.
„Nu folosesc apă din Bâc. Lumea e invidioasă, intenționat vrea să-mi îngroape afacerea”
Peste câteva zile de la acel verdict oficial, am mers pe plantațiile din apropierea satului Țânțăreni, acolo unde s-ar fi cultivat legumele „de plumb”.
La 29 octombrie l-am găsit pe legumicultorul Vladimir Cojocari pe un lan de ceapă sfârtecată de tractor, de lângă satul Țânțăreni. De zece ani, acesta cultivă ceapă, sfeclă roșie și varză. Zice că nu i-a fost niciodată ușor, dar anul acesta a primit o lovitură și mai grea. „N-am vrut să plec peste hotare ca majoritatea, mie-mi place să muncesc acasă, îmi place munca-n câmp. În timp ce rudele mele fac bani la străini, eu iau credite de la trei bănci și investesc în agricultură. Și e vorba de sute de mii de lei luați cu împrumut”, ne spune bărbatul.
După anunțarea rezultatelor de către ANSA, agricultorul zice că a fost nevoit să distrugă peste un hectar de ceapă, explicând că pierderile se ridică la patru sute de mii de lei, sumă ce a luat-o în credit.
Agricultorul susține că nu folosește apa din Bâc pentru irigare, ci are o instalație care o purifică. „Acum patru ani am săpat un canal în apropiere. Pentru irigare și curățare am cumpărat o instalație de 10 000 euro ce filtrează apa folosită pentru irigare”, spune agricultorul.
Pe un teren alăturat, muncitorii strângeau alt lot de ceapă care conform probelor ANSA, nu a întrunit cerințele normative ale pieței. „O strângem și o ducem la depozit până vin rezultatele care vor confirma că marfa mea e curată”, se arată convins Vladimir Cojocari.
Vladimir Cojocari susține că și el, și muncitorii consumă legumele ce le cultivă, considerându-le lipsite de riscuri. „Intenționat, cineva vrea să-mi îngroape afacerea și munca mea de ani de zile”, se dă cu părerea, adăugând că e hotărât să meargă în instanță pentru a-și face dreptate.
„Nu mâncăm aceste legume, au miros urât”
Localnicii din s. Țînțăreni spun că nu procură legume de pe plantațiile din apropierea râului Bâc pentru că, pe lângă faptul că ei cunosc demult că apa din râul Bâc ar fi toxică, legumele acestea ar avea și un miros specific neplăcut.
„Cum să cumpăr legume care miros a pământ șezut, eu cultiv acasă, iar dacă cumpăr, apoi doar de la oameni de încredere care știu că folosesc pentru irigare doar apă din fântână”, spune Nina, o pensionară din Țânțăreni, care mergea spre oficiul poștal să-și ia pensia.
Pe Mihai l-am întâlnit lângă Primărie. Bărbatul a confirmat spusele pensionarei:
„Nu cumpărăm nimic de la ei pentru că ei udă cu apă din Bâc, știm asta dintotdeauna, nu de acum de când a apărut scandalul”.
Ala, vânzătoarea de la magazinul din sat, spune că nu a auzit de plumb, dar susține că dimineața, apele Bâcului aduc peste sat un miros insuportabil, asta o face să n-aibă încredere în calitatea solului și a legumelor crescute și udate cu apa din acest râu. „Poate din cauza apei, și legumele miros așa. Cei din sat cunosc despre asta și-i ocolesc pe agricultorii locali”, explică ea.
„Nu cumpăr și nici nu voi cumpăra legume de la ei pentru că știu care-i situația. E murdar acolo și nu de acum”, explică Constantin, un alt localnic.
Am solicitat opinia medicului din Țânțăreni privind posibile efecte nefaste ale consumului de legume care ar fi putut să fie contaminate cu plumb. Liuba Grosu ne spune că nu a avut plângeri din partea cetățenilor. „Pacienții noștri mai acuză probleme de sănătate, dar nu au fost legate de întrebuințarea legumelor de pe câmpurile date. Nu am avut incidente nici înainte de scandalul legumelor cu plumb, nici acum”, mai adăugă medicul de familie.
Probe repetate: pe aceste terenuri nu se poate practica agricultura, dar varza nu conține plumb
În perioada 22 octombrie – 3 noiembrie, reprezentanții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), la indicația Guvernului, au realizat un studiu în zona albiei râului Bâc și lanurile din apropierea satului Țânțăreni. „Am colectat probe de apă, de suprafață de pe cursul râului Bâc, precum și nămol. Totodată, s-au prelevat și probe de sol de pe acele câmpuri, dar și probe de aer atmosferic, dat fiind faptul că Țânțăreni – Tiraspol este un traseu de circulație internațională R2”, relatează șeful Direcției Protecția Sănătății Publice din cadrul ANSP, Iurie Pînzaru.
Potrivit rezultatelor datelor de laborator:
- în râul Bâc se înregistrează concentrații de diferiți compuși, astfel apa din râul Bâc nu poate fi folosită nicidecum pentru irigarea culturilor agricole;
- în una din probe de nămol, conținutul de plumb este de 1,6 ori mai mare comparativ cu concentrația maximă admisibilă;
- în sol nu s-au depistat concentrații majorate de elemente chimice, adică nu s-a depistat plumb.
Cu alte cuvinte, pe acele terenuri nu se poate practica legumicultura, concluzionează Iurie Pînzaru.
Totuși, această istorie a pornit de la legumele care ar conține cantități exagerate de plumb. Am insistat să aflăm ce arată probele repetate privind plumbul din ceapă, ardei și varză. Reprezentantul ANSP ne-a spus că după declanșarea scandalului au prelevat probe doar din varză, și că varza nu conține plumb. „În cele două probe prelevate, nu s-a depistat concentrație de plumb”, spune Iurie Pînzaru.
Varza – în laboratorul republican, ardeii și ceapa – la raion
„Noi am prelevat probe de varză, doar. De ceapă și ardei s-au ocupat reprezentanții Structurii teritoriale ANSP, Anenii Noi, așa cum în ziua deplasării noastre la Țânțăreni (22 octombrie), pe lanurile agricole era doar varză”, susține Iurie Pînzaru.
În ultimele zile, am contactat repetat reprezentanții structurii teritoriale ANSP, Anenii Noi. Inițial, Petru Andronic, șeful structurii teritoriale Anenii Noi, a refuzat să discute cu ZdG, după care a revenit cu un apel și a spus că va expedia informația prin poșta electronică. La ora 16, la poșta redacției a venit un comunicat în care se arată că primele probe prelevate din ceapă și sfeclă, la data de 30 septembrie, ar fi contaminate cu plumb.
Ela Malai, directoarea ANSA susține că cercetările s-au efectuat în baza sesizării Guvernului pentru a vedea care e calitatea apei, precum și calitatea legumelor crescute pe albia râului Bâc. „Astăzi (6 noiembrie) se așteaptă rezultatele repetate de la ceapă și sfeclă, așa cum anterior s-a depistat depășire de plumb în aceste legume.”
Întrebată cum se explică faptul că pe aceleași loturi de pământ, în ceapă, sfeclă, la prima probă s-a depistat plumb, iar în varză – nu, Ela Malai explică:
„Unele culturi necesită irigare mai frecventă, altele se află la o distanță mai mare de sursa apei, precum și proprietățile de absorbție sunt diferite, iată de ce și concentrația în aceste legume este diferită.”
Totodată, ea a exclus faptul că ar exista un conflict de interese așa cum motivează Vladimir Cojocari. „Noi doar urmărim ca marfa ajunsă în comerț să întrunească normele legale, iar agricultorii să respecte cadrul legal”, a conchis Ela Malai.
La 6 noiembrie, am revenit telefonic la familia Cojocari, să aflăm dacă dețin rezultate ale anchetelor de laborator. Ecaterina Cojocari ne-a spus că vinde varză, ceapa este sigilată la depozit, iar sfecla roșie este pe deal, încă.
Ecaterina a mai adăugat că nu are încredere în niciun laborator, așteaptă rezultatele repetate la probele prelevate din ceapă și sfeclă și are un plan de rezervă. „Vom merge în România pentru a demonstra că legumele crescute de noi nu conțin plumb”, a spus femeia.
La 11 noiembrie, am revenit telefonic la ANSA. Radu Musteață, șef Direcția Siguranță și Calitatea Produselor Alimentare de Origine Nonanimală, a declarat că în urma probelor repetate, s-a depistat depășire de plumb doar în sfeclă, nu și în ceapă.
„Sfecla urmează a fi nimicită”, a punctat Radu Musteață.
De unde s-ar lua plumb în râul Bâc?
În această istorie, se pare că pătimește cel mai mult agricultorul: el trebuie să lucreze pământul, să crească legumele, să ia credite pentru echipamente și semințe și tot el, să se pomenească cu roada distrusă și banii pierduți. Tot el trebuie să suporte oprobriul public pentru faptul că ar oferi consumatorilor legume toxice.
Cum a ajuns plumbul acum în râul Bâc?
Arcadie Leahu, șef de direcție Laboratorul de referință de mediu, din cadrul Agenției de Mediu susține că sursa plumbului ar putea fi apele industriale uzate, pesticidele, sau chiar îngrășămintele minerale. Totuși sursa exactă, dar și existența plumbului în apele râului Bâc va fi confirmată în urma unui studiu care este în curs de desfășurare.
„La solicitarea Procuraturii Generale s-au prelevat probe din râul Bâc din zona unde se practică legumicultura și-n zona de 1 km de Chișinău, pentru a vedea calitatea apei. Totodată, probele de apă și sol au fost transmise la Institutul de Chimie pentru a face analiza la metale. Rezultatele ar urma să fie gata într-o săptămână (aproximativ la 13 – 14 noiembrie)”, a menționat Leahu.
Întrebat dacă anterior s-a descoperit plumb în apele râului Bâc, Arcadie Leahu a răspuns: „Am ridicat informația pe care o deținem de mai mulți ani, plumb în râul Bâc nu a fost depistat niciodată. Apa este poluată cu substanțe minerale, organice, dar nicidecum cu plumb”.
Ce este plumbul? De ce este periculos pentru organism?
Iurie Pînzaru susține că orice concentrație de plumb care ajunge în organismul uman are acțiune nefastă asupra sistemelor vitale.
„Plumbul este un element toxic, destul de agresiv care se depune în organele interne, fie în țesuturile moi, precum și-n oase, și dinți. Afectează sistemul imunitar, sistemul renal, sistemul cardiovascular, iar cea mai agresivă acțiune este cea asupra creierului, mai cu seamă a creierului copiilor, care nu se dezvoltă corespunzător, poate provoca chiar demență” , atenționează Iurie Pînzaru.
Cum ne protejăm?
Așa cum plumbul poate fi găsit și-n legume, este necesar să cunoaștem de unde este agentul economic și unde cultivă legumele. Totodată, consumatorul are dreptul să solicite certificatul de inofensivitate.
Simptome ale intoxicației cu plumb:
Simptomele intoxicației cu plumb sunt similare celorlalte intoxicații alimentare – vomă, grețuri, febră, dureri în epigastru, iar pentru a stabili dacă sursa intoxicației este plumbul, pacientul trebuie să se adreseze medicului și să solicite unele investigații de laborator – analize sânge și urină la remanențele de plumb.
Pentru a elimina plumbul din organism este nevoie de tratament îndelungat cu preparate speciale mai explică Iurie Pînzaru, șef Direcție Protecția Sănătății Publice din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în ultimii trei ani, în R. Moldova, s-au înregistrat șapte cazuri de intoxicare cu vapori de plumb care au survenit în urma folosirii vopselei decorative și niciun caz cu intoxicare după consumul de legume.
