Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Directorul SIS, despre alertele false…

Directorul SIS, despre alertele false cu bombă: Riscul unor destabilizări „este mic spre mediu”, dar „nu este exclus niciun scenariu”

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață, susține că în spatele alertelor false cu bombă ar fi un grup mai mare de persoane, iar unele dinte acestea se află în afara R. Moldova. Potrivit șefului SIS, au fost identificate unele locații în afara țării, iar autoritățile de la Chișinău au făcut solicitările necesare către organele din alte țări pentru a colecta date despre punctul final de unde este trimisă informația despre alerte. Declarații în acest sens a fost făcute în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

„Centrul Antiterorist, care este o subunitate în cadrul Serviciului de Informații și Securitate, este entitatea responsabilă să analizeze aceste aspecte și să investigheze care este sursa unor astfel de mesaje (de alerte cu bombă n. r.). Investigația arată că e un grup mai mare de persoane care face lucrul acesta, nu neapărat toți sunt pe teritoriul R. Moldova, sunt și în alte state.

(…) Unele locații sunt identificate, dar, fiind în alte state, ar trebui să cerem și suportul colegilor de acolo, or aici intervine mai mult cooperarea polițienească internațională și există mai multe mecanisme internaționale de schimb de informație și de suport. În acest caz, s-au făcut solicitările respective”, a declarat șeful SIS, Alexandru Musteață.

Directorul SIS spune că unul din posibilele scopuri ale autorilor alertelor false cu bombă ar fi „testarea capacităților” SIS de a interveni în cazul unor alerte. Astfel, Alexandru Musteață spune că angajații SIS, împreună cu colegii de la poliție încearcă să revizuiască protocolul de acțiune în caz de alertă cu bombă, „pentru că verificarea aceleiași clădiri de trei ori pe zi nu este cel mai eficient lucru”.

„Un scenariu exact că-i acesta sau nu, nu putem spune, pentru că e greu de estimat, sunt mai multe posibilități, printre care și testarea capacităților noastre sau să ne țină ocupați, sau să dea mai multe motive presei să scrie. (…) Noi încercăm să revizuim un pic protocoalele de acțiune, pentru că verificarea aceleiași clădiri de trei ori pe zi nu este cel mai eficient lucru, iar în cazul aeroportului, știm cu toții, a creat foarte multe incomodități, mai spune șeful SIS.

Întrebat de jurnaliștii de la Vocea Basarabiei despre o posibilă destabilizare în toamnă a situației social-politice, șeful SIS spune că, „riscul pe moment este unul mic spre mediu”, dar nu este exclus „niciun scenariu …”.

„Noi, ca instituție, avem sarcina și lucrăm zi de zi ca să nu permitem astfel de destabilizări, acesta-i scopul principal și rolul principal al Serviciului de Informații și Securitate, să colecteze date care ar indica astfel de scenarii și, respectiv, să informăm factorii de decizie și organele competente pentru a lua anumite acțiuni. La moment, noi estimăm diferite scenarii, facem analiza de risc, riscul pe moment este unul mic spre mediu. Deci, noi nu excludem niciun scenariu…

Situația este sub control și noi lucrăm în fiecare zi și depunem efort ca ea să rămână sub control și să nu admitem destabilizări”, a spus directorul Serviciului de informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.

Alertele false cu bombă, anunțate în ultimele săptămâni atât în Chișinău cât și pe întreg teritoriul R. Moldova, ar fi organizate de un grup de persoane care și-ar dori să creeze neliniște în societate, menționau anterior responsabili din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Oamenii legii susțin că nu consideră „deloc întâmplătoare” alertele privind atentatele teroriste cu bombă în perioada în care R. Moldova a primit statutul de țară candidată la UE și în contextul actualului „vector de dezvoltare externă”.

În dosarul privind alertele false sunt mai mulți suspecți, din țară și de peste hotare, iar acțiunile acestora ar fi fost „dirijate de un grup de persoane care au ca obiectiv unele acțiuni de destabilizare și creare a neliniștii în societate”, potrivit informațiilor acumulate de grupul de investigație.

În scopul descurajării fenomenului de anunțare a minării unor clădiri, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat pe 21 iulie că propune sporirea pedepsei cu închisoarea și mărirea amenzilor pentru cei care anunță alerte false cu bombe. Inițiativa de modificare a Codului penal prevede ca pedeapsa să fie cuprinsă între doi și cinci ani de închisoare, iar plafonul amenzilor să crească începând cu 50.000 de lei până la 150.000 de lei. Până acum, alerta cu bombă era pedepsită cu închisoarea de până la doi ani.

Potrivit unei note informative a MAI„articolul în redacție nouă a Codului penal prevede, pentru această faptă, mai multe circumstanțe agravante în care pedepsele ajung până la maximum 12 ani de lipsire de libertate”.