Deficitul de cadre didactice – în descreștere cu 12% în anul de studii 2026-2027
Numărul funcțiilor vacante didactice în instituțiile de învățământ general din R. Moldova este în scădere, anunță Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Potrivit datelor prezentate de organele locale de specialitate în domeniul învățământului, pentru anul de studii 2026-2027 sunt declarate vacante 1 365 de posturi didactice cu o normă mai mare de 14 ore pe săptămână, pe perioadă nedeterminată.
Analiza evoluției acestui indicator în ultimii cinci ani arată o tendință constantă de descreștere. Comparativ cu anul precedent, când au fost înregistrate 1 540 de posturi vacante, numărul acestora a scăzut cu aproximativ 12%. În raport cu situația de acum doi ani (1 833 de posturi), reducerea este de circa 26%.
Conform datelor procesate de MEC, cel mai mare număr de funcții didactice vacante se înregistrează în municipiile Chișinău (273) și Comrat (88), precum și în raioanele din zona de centru a republicii: Ungheni (88), Cimișlia (85), Nisporeni (84), Anenii Noi (65), Hîncești (63).
În anul 2025, un număr record de 426 de tineri specialiști s-au angajat în școli și grădinițe, marcând cea mai mare participare la îndemnul Ministerului Educației și Cercetării de a se alătura sistemului educațional. În anul 2024, în instituțiile de învățământ s-au angajat 404 tineri, în 2023 – 365, iar în 2022 – 296.
Din totalul de tineri angajați, cei mai mulți au optat pentru funcțiile de învățător (89), educator (74), profesor de limbă română (36) și profesor de istorie (23). În ceea ce privește distribuția regională, majoritatea absolvenților au ales să activeze în instituțiile din Chișinău, UTA Găgăuzia, Bălți, Orhei și Ialoveni.
„Această dinamică este influențată inclusiv de politicile de atragere și menținere a cadrelor didactice în sistem. Printre acestea este Campania națională „FII PRO! Alege să fii profesor!”, o inițiativă a Ministerului Educației și Cercetării de promovare a profesiei didactice în rândul viitorilor absolvenți.
Campania presupune organizarea mai multor sesiuni de motivare și informare privind mecanismul de aplicare la concursul de repartizare a absolvenților în instituțiile publice de învățământ general, pentru ocuparea funcțiilor didactice vacante”, notează MEC.
Printre beneficiile profesiei didactice se numără indemnizația unică de până la 300 de mii de lei pentru profesori, reducerea la 75% a normei didactice în primii cinci ani de activitate, compensații pentru materiale didactice, sprijin pentru cheltuielile de locuință în mediul rural, un concediu anual de până la 62 de zile, precum și mentorat oferit de un cadru didactic cu experiență.
Cine închide, de fapt, școlile? O radiografie a puterii locale, a votului popular și a manipulărilor politice
În ultimii cinci ani, peste 50 de instituții de învățământ din R. Moldova au fost închise sau reorganizate. Periodic, fenomenul este exploatat politic, fiind prezentat ca unul „dictat politic” – atribuit guvernărilor centrale, partidelor dominante – sau ca „o încercare de distrugere a satelor moldovenești”. O analiză detaliată a datelor care prezintă închiderile anuale, apartenența politică a primarilor, distribuția puterii în consiliile raionale și opțiunile electorale ale populației din localitățile afectate dezvăluie însă un tablou mult mai complex decât narațiunea despre „închiderile politice”.
Potrivit datelor Ministerului Educației, consultate de Ziarul de Gardă, ritmul închiderii școlilor a variat de la an la an. După doi ani relativ stabili, 2020 și 2021, când câte cinci instituții au fost închise, situația s-a schimbat brusc în 2022, când deciziile raionale au accelerat reorganizarea unităților școlare mici, iar numărul lor a urcat la 13. Tendința s-a menținut și în 2023, cu zece școli închise, iar în 2024 s-a ajuns, din nou, la un vârf de 13 instituții. În 2025, șase școli au fost închise.
