Decomunizare totală. Deputații lituanieni propun redenumirea străzilor și demontarea monumentelor care „simbolizează ideologia sovietică”

Zilele trecute, deputații Seimului lituanian din partea Partidului Uniunea Patriei — Creștin-democrații au înaintat în parlament un proiect de lege privind „interzicerea propagandei comunismului și a altor ideologii totalitare in spațiul public”.

O lege similară deja funcționează în Lituania: aceasta, în special, interzice utilizarea simbolicii sovietice sau naziste, interpretarea publică a imnului URSS, sprijinul în public a „regimului de ocupație”. Conservatorii Audronius Azubalis și Laurynas Kasciunas propun extinderea legii asupra „obiectelor din spațiul public”, străzi, scuaruri și monumente, într-un fel sau altul propagatoare ale comunismului, obligând autoritățile municipale să le redenumească sau să le demonteze, notează Novaya Gazeta.

Deputații Seimului s-au inspirat din inițiativa administrației de la Vilnius, care discută în ultimele săptămâni despre soarta mai multor monumente ale unor personalități, care, în opinia autorităților municipale, au avut legături prea strânse cu puterea sovietică. Potrivit consilierei Paule Cuzmizkene, șefei Comisiei speciale pentru cultură cu caracter memorialistic, discuția a început după adresarea unui grup de elevi de la un gimnaziu din Vilnius, care au propun să fie scos din scuarul din centrul orașului monumentul scriitorului Petras Cvirka.

Membrii comisiei nu se încumetă să decidă de sine stătător cine este Petras Cvirka — scriitor și poet, demn de un monument, sau complice activ al puterii sovietice, membru al delegației Seimului lituanian, care în 1940 a solicitat admiterea Lituaniei în componența URSS. Prin urmare, au apelat la istorici, la Centrul de studiere al genocidului și rezistenței din Lituania, Arhiva specială și la Facultatea de istorie a Universității din Vilnius. „Vrem o părere a unui expert, spune Cuzmizkene. Acum suntem în așteptarea unor informații, și de îndată ce le primim, vom propune decizia noastră primăriei de la Vilnius și consiliului orășenesc”.

În afară de Cvirka, membrii comisiei au cerut istoricilor să evalueze activitatea și a altor literați lituanieni din perioada sovietică, Salomėja Nėris, Antanas Venclova și Liudas Gira. Dacă experții îi vor considera susținători ai regimului comunist, consiliul local va decide cu privire la redenumirea oricăror obiecte,înălțate în memoria lor.

Deputații Seimului Azubalis și Kasciunas au decis prin proiectul lor de lege să susțină inițiativa Consiliului orășenesc Vilnius, și, în același timp, de a da procesului un caracter centralizat. Ei decid redenumirea străzilor, a caselor și a celor mai multe monumente, dacă acestea nu au statut de obiect al patrimoniului cultural din subordinea autorităților municipale.

„Știm că memoria istorică reprezintă un conglomerat de emoții. În mod regulat, apar întrebări privind anumite monumente, a remarcat deputatul Kasciunas. El este sigur că aceste obiecte „controversate” sunt o durere de cap pentru orice municipalitate, iar acestea dispun de multă informație privind fiecare obiect. Deputații propun primăriilor să prezinte aceste informații istoricilor profesioniști, care vor elabora certificate pentru fiecare obiect: când și în memoria cui a fost instalat un monument sau a fost denumită o stradă, cine sunt aceste personalități istorice, care sunt legăturile lor cu puterea sovietică. În general, vor face un fel de inventar și vor putea oferi informații guvernului cu privire la orice obiect.

„Principalul criteriu este legătura acestor obiecte cu ideologia sovietică, spune Kasciunas. Desigur, monumente sau busturi dedicate acestor oameni, care reprezintă această ideologie, nu trebui să existe”. Reprezentanții Centrului pentru studierea genocidului salută în general această inițiativă legislativă a deputaților, dar spun că mai întâi de toate trebuie discutate toate detaliile.

„Cred că acest pas este corect, consideră Terese Birute Burauskaite, directoarea centrului. Trebuie în sfârșit să punem toate punctele pe i. Permanent ne ciocnim de această problemă: există un monument și unii aduc flori la el, iar alții protestează, ni se adresează și unii, și alții. În societate se produce un fel de confruntare, lipsește liniștea dorită de toți”.

Burauskaite subliniază totodată că istoricii sunt gata să pregătească toate informațiile despre fiecare personalitate istorică și monument, dar nu sunt gata să decidă ce poate fi considerat propagandă a comunismului.

„Ce poate spune un istoric despre Solomeja Neris? Ea este o figură tragică. Și mă doare să ascult, cum este defăimată de rând cu Liudas Gira, Cvirka și alții. Este pur și simplu lipsit de etică, consideră Burauskaite. Cum a influențat ocupația Lituaniei faptul că ea a mers atunci la Moscova? Dacă nu pleca, rămâneam independenți? Avem pomul ei despre Stalin, noi toți l-am învățat pe de rost, și aceasta, desigur, este ceva rău. Dar ea este pur și simplu o poetă. Îmi plânge inima, atunci când este pusă într-un rând cu ceilalți”. Iar Petras Cvirka este considerat de Burauskaite „un ideolog comunist, mai degrabă om politic, decât un scriitor”.

O întrebare aparte este ce se va întâmpla cu monumentele incluse în registrul patrimoniului cultural, precum și cu acele complexe memoriale, dedicate ostașilor căzuți în timpul celui de al doilea război mondial. Potrivit lui Kasciunas, nimeni nu insistă să fie demolate aceste memoriale sau monumente deosebit de valoroase din punct de vedere cultural.„În anumite cazuri este destul de a instala alături de monumente niște plăcuțe cu explicații”,consideră deputatul.

De altfel, în scurt timp guvernul trebuie să aprobe formatul acestor plăcuțe. Recent, vice-primarul regiunii Biržai, un raion mic din nord-estul Lituaniei, unde se află memorialul eroilor căzuți în luptele pentru eliberarea și independența Lituaniei, a postat o plăcuță, pe care este scris: „Inscripțiile de pe timpul sovietic nu corespund adevărului istoric”. Este adevărat, acesta a fost imediat condamnat de primarul de la Biržai, dar mai degrabă pentru samavolnicie și necoordonarea acțiunilor, decât pentru mesajul însuși. Iar unele administrații publice locale imediat s-au interesat de o astfel de soluție simplă pentru problema monumentelor „controversate”.

Deputații Seimului Lituaniei speră ca proiectul de lege să fie adoptat în prima lectură până la sfârșitul anului, astfel încât legea să fie adoptată până la vacanța de vară a parlamentului.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *