Copiii „răi”, identificați doar după ce încep să deranjeze adulții

Cum se descurcă în viață copiii aflați în conflict cu legea? Cine le poartă de grijă? Cum pot fi readuși aceștia la o viață fără riscuri juridice și existențiale? Un mecanism de coordonare la nivel local a procesului de gestionare a cazurilor copiilor în conflict cu legea prin intermediul Comisiei intersectoriale teritoriale de lucru cu astfel de copii a fost pilotat de Fundația Regina Pacis în raioanele Orhei, Nisporeni și Strășeni în cadrul proiectului „HOPE – Abordarea holistică a protecției copilului în Moldova”. În temeiul unor cazuri concrete, ZdG prezintă cum pot fi reintegrați social copiii    aflați în conflict cu legea.

Mihai a revenit la mama sa

Are 15 ani, este elev în clasa a IX-a, deși până nu demult, școala a fost pentru el o activitate împovărătoare. Specialiștii care s-au ocupat de reabilitarea lui Mihai (nume schimbat, n.r.) spun că unul dintre motivele din care viața acestui copil a devenit extrem de complicată este faptul că a fost crescut de o mamă solitară, fără un loc permanent de muncă și de trai, care alesese un mod de viață dezorganizat. „Copilul nu a avut afecțiune și dragoste din partea mamei. Pentru că lipsea de la ore, fiind lăsat acasă fără îngrijire, a fost plasat la unul dintre Centrele multifuncționale ale AO „CONCORDIA Proiecte Sociale”. După o perioadă de timp, când mama a decis să își asume obligațiile părintești, Mihai a revenit în familie. Din februarie 2023 însă, a abandonat studiile. Potrivit datelor oferite de Inspectoratul de Poliție (IP) din raionul în care locuiește, din cauza comportamentului deviant, Mihai se află în evidența serviciului interacțiune comunitară al secției securitate publică începând cu anul 2020. În luna mai a acestui an, secția urmărire penală a Inspectoratului de Poliție a pornit o cauză penală pe numele băiatului în temeiul unei bănuieli rezonabile privind  comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155, Cod Penal – ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. După comiterea infracțiunii, adolescentul a plecat împreună cu un complice de-al său în Ucraina, dar au fost reținuți la frontieră. 

În scopul reabilitării lui Mihai, Comisia intersectorială teritorială a realizat mai multe ședințe de planificare a acțiunilor de repatriere a copilului în R. Moldova. A fost adresat un demers către autoritățile din Ucraina. Din răspunsul transmis de partea ucraineană s-a constatat că băiatul se afla într-un centru din regiunea Odesa, unde a fost plasat până la soluționarea cazului. S-au întreprins acțiuni privind  urgentarea extrădării copilului în Moldova. A fost acordată asistență mamei copilului în scopul consolidării abilităților părintești, dar și pentru a rezista unor noi posibile provocări. În urma acțiunilor întreprinse, la 15 noiembrie 2023, Mihai a fost repatriat în  R. Moldova, acum fiind reintegrat în familia sa.  

Soarta a trei copii, dependentă de o mamă cu un grad avansat de alcoolism

Viorel (nume schimbat, n.r.) are 15 ani. Are un frate mai mare și o soră mai mică. Comisia teritorială intersectorială care monitorizează viața acestor copii a constatat că familia lor este una social vulnerabilă, dezorganizată, tatăl este plecat, iar mama nu este angajată în câmpul muncii, având și un grad avansat de alcoolism. Locuiesc în condiții antisanitare, lipsindu-le strictul necesar. Acum trei ani, printr-o decizie a Autorităților Publice Locale (APL) care constataseră riscul iminent la care sunt supuși copiii din respectiva  familie, aceștia au fost plasați în cadrul unui Centru Comunitar Multifuncțional din raion. După ce APL a constatat schimbări pozitive în situația familiei, aceștia au revenit acasă. În scurt timp însă, mama a continuat să-și neglijeze obligațiile, mezina familiei fiind întâlnită cerșind pe străzile centrului raional. În consecință, aceasta a revenit în cadrul Centrului de plasament. Situația lui Viorel s-a complicat după ce  în 2022 acesta a fost condamnat pentru sustragerea unui telefon mobil în temeiul art. 186, Cod Penal, la 4 luni de închisoare, cu suspendare pe o perioadă de probațiune de 1 an. Prin sentință, s-a stabilit că în perioada de probațiune acesta nu-și va schimba domiciliul fără consimțământul organului competent și va participa la programul probațional. 

Deciziile Comisiei teritoriale intersectoriale

Viorel manifesta un nivel mediu de dezvoltare a competențelor sociale. Își stăpânea permanent emoțiile, iar referitor la comportament, nu manifesta heteroagresivitate și aparent, nu manifestă vreun risc social. Deși era neglijat de mama sa, avea o atitudine grijulie față de ea. Copilul conștientiza că de la o vârstă fragedă a fost lipsit de supraveghere și îngrijire, siguranța și sănătatea lui fiind în pericol, deoarece mama sa manifesta un comportament iresponsabil, iar tatăl biologic nu s-a implicat în creșterea și educarea copiilor. Copilul nu vedea posibilitatea de a fi integrat în familia sa, singurul grup social căruia îi da prioritate fiind familia vecinilor.

Comisia teritorială intersectorială a decis să îl susțină, astfel încât acesta să poată finaliza ciclul gimnazial. S-au întreprins acțiuni privind instituirea tutelei asupra copilului, astfel încât acesta să beneficieze de un loc de trai sigur și de condiții prielnice de viață. I s-a perfecționat buletinul de identitate și i-au fost asigurate căi de facilitare a orientării profesionale. Membrii Comisiei teritoriale intersectoriale spun că toate aceste acțiuni au fost consultate cu băiatul și  acesta a fost de acord să le urmeze.  Situația acestuia este monitorizată  de către specialiștii din cadrul Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei și din cadrul Biroului de probațiune.

Semnale importante la care ar trebui să fie atenți cei din jur

Potrivit specialiștilor implicați în reabilitarea copiilor aflați în conflict cu legea, semnalele la care ar trebui să fie atenți toți cei din jurul copiilor cu probleme de comportament sunt la vedere. În cazul lui Viorel, acestea au fost următoarele:

• Copilul abandona școala, fiind nevoit să lucreze pentru a se întreține.
• Nu mai avea un cerc de prieteni și comunica doar superficial, de obicei, cu persoane mai în vârstă. În comunitate se simțea izolat, marginalizat.  

Ombudsmanul Copilului: „Niciun copil nu se naște criminal”

Vasile Coroi este Avocatul Poporului pentru drepturile copilului (APDC), cunoscut și sub numele de Ombudsmanul Copilului. Acesta, potrivit statutului, monitorizează și previne discriminarea și abuzurile îndreptate împotriva copiilor, acordă prioritate drepturilor social-economice ale acestora și se conduce de Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului. APDC oferă protecție și asistență copiilor la cerere, chiar și fără a solicita acordul părinților sau reprezentanților legali, asigurându-se că interesele copiilor sunt prioritare în toate deciziile și acțiunile statului. 

Ombudsmanul Copilului susține că niciun copil nu se naște criminal și că normalizarea unui comportament antisocial este rezultatul unei lungi perioade în care copilul a fost supus abuzurilor și neglijării, perioadă în care nevoile copilului nu au fost satisfăcute, iar drepturile sale au fost încălcate. „Orice astfel de comportament poate fi prevenit, prin prevenirea tuturor formelor de violență față de copii”, susține Vasile Coroi.

Potrivit Ombudsmanului Copilului, cele mai importante acțiuni care ar trebui întreprinse pentru  prevenirea comportamentelor antisociale la copii sunt următoarele:

1. Identificarea timpurie a copiilor în situație de risc

De obicei, copiii sunt identificați doar atunci când ajung să deranjeze prin comportamentul lor adulții din societate. Până atunci, suferința lor rămâne invizibilă, traumele acumulându-se de la o zi la alta. Identificarea tardivă este efectul numărului redus al profesioniștilor și al pregătirii insuficiente a acestora, dar și al toleranței ridicate a societății față de violența asupra copiilor. Cu cât mai târziu se intervine, cu atât mai dificil și de durată este tratamentul traumelor acestor copii.

2. Sprijinul familiilor ce au copii

Deseori, deși familiile defavorizate sunt identificate, acestea nu beneficiază de spectrul de servicii necesare depășirii situațiilor de dificultate, ceea ce sporește riscul dezvoltării unor comportamente antisociale la copii.

3. Servicii calitative pentru copiii ce prezintă comportament antisocial, atât pentru cei sub vârsta răspunderii penale, cât și pentru cei care au deja 14 ani

Constatăm că serviciile disponibile la moment sunt insuficiente și de calitate necorespunzătoare. Este nevoie de abordare multidisciplinară, de cooperare intersectorială, care necesită a fi îmbunătățită.

Draftul procedurilor intersectoriale în vederea sporirii gradului de implicare și de responsabilizare al autorităților centrale și locale în reintegrarea socială a copiilor expuși riscului și în conflict cu legea a fost realizat în cadrul proiectului „HOPE – Abordarea holistică a protecției copilului în Moldova”, implementat de Caritas Austria (solicitant principal), împreună cu organizațiile cosolicitante locale CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie, Fundația Regina Pacis, Misiunea Socială „Diaconia” și finanțat de Uniunea Europeană, Agenția Austriacă de Dezvoltare și Caritas Austria.