Circa un milion de moldoveni au călătorit în statele UE în ultimii trei ani. Câți dintre ei nu au revenit în Moldova
Astăzi, 28 aprilie, se împlinesc trei ani de când cetățenii R. Moldova circulă fără vize în țările Uniunii Europene. În acest timp, 982 764 de moldoveni, posesori ai pașapoartelor biometrice, au fost înregistrați la ieșirea din țară prin punctele de trecere situate la hotar cu România și Aeroportul Internațional Chișinău. Dintre aceștia, în țară au revenit 849 591 de persoane, ceea ce constituie 86,4%. Alte 13,6% nu au revenit în Moldova. Totodată, în această perioadă, nu a fost permisă intrarea în statele membre ale UE la peste 9 mii de cetăţeni moldoveni, ceea ce constituie aproximativ 1% din numărul total al persoanelor care au trecut frontiera. Motivul principal îl constituie neîntrunirea condițiilor de intrare, insuficienţa mijloacelor financiare şi depăşirea termenului legal de şedere în statele membre.
În perioada 28 aprilie 2014 – 25 aprilie 2017, fluxul total de cetățeni moldoveni care au traversat frontiera cu România sau au zburat prin Aeroportul Internațional Chișinău, pe ambele sensuri (ieșire-intrare), a constituit 13 774 498 traversări, dintre care 5 305 871 au fost posesori ai pașapoartelor biometrice.
Conform datelor statistice, cetățenii moldoveni de gen masculin au traversat mai des frontiera de 1 529 475 ori, iar 1 177 115 de traversări a graniței înregistrate de către moldovence.
Tinerii, cu vârste cuprinse între 26 – 35 ani, au fost în topul persoanelor care au ales să plece în Uniunea Europeană, numărul traversărilor acestora fiind de 752 902.
Un număr mare de treceri a fost înregistrat de moldovenii cu vârsta 46+ ani (586 470 traversări), dar și cetățenii cu vârste de 18 – 25 de ani (520 019 traversări).
Poliția de Frontieră de comun cu alte autorități publice asigură în continuu, în limitele competenței, ca cetățenii R.Moldova care călătoresc în statele UE să fie bine informați despre regulile de circulație în Uniunea Europeană. La fel, dotarea cu tehnnică și echipament performant, cât și formarea specialiștilor în domeniul vizat identifică autoritatea de frontieră ca garant al securității la granița externă a Uniunii Europene și al condiționalităților asumate în contextul liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană.
