(video) Deputata Hrenova răspunde doar în rusă, pentru că a vorbi limba română înseamnă a încălca Constituția

La mai bine de patru ani de când Curtea Constituțională a statuat că limba oficială în R. Moldova este limba română și nu „limba moldovenească funcționând pe baza grafiei latine”, deputata Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), Elena Hrenova, susține contrariul. Abordată de ZdG, în timpul marșului de 1 mai organizat de partidul din care face parte, Elena Hrenova a solicitat să-i adresăm întrebările în limba rusă, deoarece înțelege foarte greu „limba moldovenească”. 

Am precizat deputatei că toate persoanele angajate în funcții publice, inclusiv parlamentarii, sunt obligați, prin lege, să posede limba română. Aceasta a declarat că a vorbi despre faptul că limba de stat este româna constituie o încălcare a Constituției R. Moldova, doarece în legea supremă scrie „limba moldovenească”.

Încă la 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională (CC) a adoptat o Hotărâre prin care a statuat că limba de stat în R. Moldova este limba română, astfel cum este scris în „Declarația de Independență”. Hotărârile CC sunt executorii, iar Parlamentul are obligativitatea de a opera schimbările în legislația  națională. La patru ani de la acea decizie însă, în art. 13 din Constituției continuă să scrie că „limba moldovenească funcționând pe baza grafiei latine”, deoarece deputații nu au modificat textul legii supreme.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 13 din Constituție este semnat de către 35 de deputați PLDM, PL și din Grupul PPE, iar la 13 octombrie a fost transmis la Curtea Constituțională pentru avizare. Astăzi, 31 octombrie, CC l-a avizat pozitiv, precizând că inițiativa legislativă nu este decât una de ordin tehnic care rezultă din obligativitatea executării hotărârii CC din 5 decembrie 2013.

Sintagma „limba română” ar putea să fie introdusă în legea supremă dacă cel puțin 67 de parlamentari vor susține un proiect de lege în acest sens inițiat încă în septembrie 2017 de către 35 de deputați PLDM, PL și din Grupul PPE. La 31 octombrie, CC l-a avizat pozitiv, precizând că inițiativa legislativă nu este decât una de ordin tehnic care rezultă din obligativitatea executării hotărârii CC din 5 decembrie 2013. Nici până astăzi însă, proiectul nu a fost supus votului în plenul Parlamentului.

Nu este pentru prima dată când deputata PSRM, Elena Hrenova, refuză să vorbească în limba română, invocând că nu ar cunoaște-o prea bine. În octombrie 2017, prezentând un proiect de lege în sala de ședințe a Parlamentului, aceasta s-a adresat deputaților cu rugămintea de a-i adresa întrebări în limba rusă. „Eu vorbesc puțin limba de stat. Am făcut doar două cursuri de limba de stat. Învăț câte puțin, dar vă rog să-mi puneți întrebările în limba rusă”, a declarat deputata care locuiește în R. Moldova încă de la începutul anilor `80.

Citiți și

Cine sunt deputații care s-au pronunțat împotriva limbii române în Constituție

„Limba română” s-ar putea regăsi în Constituție abia după patru ani de când a devenit limba oficială a statului. Dodon se teme de „lichidarea identității moldovenești”


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *