Un nou dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO. Statul este obligat să achite un prejudiciu moral după ce nu a investigat acțiunile contramanifestanților care au perturbat un marș LGBT+
Centrul de Informații GENDERDOC-M a anunțat că a obținut o nouă hotărâre favorabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). În cauza privind atacurile asupra marșului „Un an fără discriminare”, desfășurat în 2014, Curtea a constatat că autoritățile R. Moldova nu au investigat eficient acțiunile contramanifestanților, permițându-le să evite orice răspundere.
Curtea a decis în unanimitate că R. Moldova a încălcat articolul 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, care garantează libertatea de întrunire. Hotărârea este definitivă. Curtea a recunoscut și faptul că GENDERDOC-M a fost afectat direct în calitate de organizator al marșului, respingând obiecția Guvernului privind lipsa statutului de victimă.
CtEDO a stabilit prejudiciul moral în valoare de 4500 de euro și 1274 de euro pentru cheltuielile de judecată, în total 5.774 de euro.
Conform sursei citate, la 17 mai 2014, GENDERDOC-M a organizat la Chișinău marșul „Un an fără discriminare”, cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Homofobiei.
„Deși evenimentul era protejat de poliție, mai multe zeci de contramanifestanți au încercat să îl perturbe, scandând insulte homofobe și amenințând participanții cu violența. Un preot ortodox a smuls violent un drapel curcubeu din mâinile unei organizatoare și l-a rupt. Potrivit martorilor, acesta a lovit și mai mulți participanți. Un alt contramanifestant a luat un banner din fruntea marșului și a blocat deplasarea participanților”, potrivit organizației.
GENDERDOC-M a depus două plângeri penale în iunie 2014. Procuratura a încetat însă urmărirea penală, considerând că faptele constituiau contravenții, nu infracțiuni. La acel moment, termenul pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale expirase deja. Niciuna dintre cele două persoane nu a fost trasă la răspundere, scrie sursa citată.
În comunicat se menționează că CtEDO a subliniat că ambii contramanifestanți și-au exprimat deschis ostilitatea față de comunitatea LGBT+. Autoritățile aveau, prin urmare, obligația de a investiga această motivație.
Curtea a identificat mai multe deficiențe ale anchetei. Procurorii nu au examinat suficient posibilitatea aplicării prevederilor penale privind împiedicarea unei întruniri publice prin violență și nu au explicat de ce lovirea participanților nu ar constitui violență în sensul legii penale. De asemenea, nu au încercat să obțină și să examineze înregistrările video realizate de mass-media, deși știau despre existența lor.
Curtea a constatat că procurorii cunoșteau termenul de prescripție de trei luni pentru sancționarea contravențională, dar au așteptat cinci luni înainte de a renunța la încadrarea penală. Procedând astfel, autoritățile au permis în mod conștient evitarea oricărei răspunderi, cu efectul unei impunități totale, scrie sursa citată.
„Pentru Centrul GENDERDOC-M, această hotărâre confirmă că obligația statului de a proteja manifestațiile LGBT+ nu se încheie odată cu terminarea evenimentului. Prezența poliției trebuie însoțită de investigarea eficientă a agresiunilor, examinarea mobilului discriminatoriu și proceduri capabile să asigure tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Curtea a recunoscut și faptul că GENDERDOC-M a fost afectat direct în calitate de organizator al marșului, respingând obiecția Guvernului privind lipsa statutului de victimă. Republica Moldova are obligația de a executa hotărârea, sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei”, notează GENDERDOC-M.
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că autoritățile din Chișinău au discriminat Centrul GENDERDOC-M prin mutarea repetată a manifestațiilor sale în afara centrului orașului, invocând amenințările contramanifestanților.
Potrivit centrului, hotărârea a fost pronunțată la 15 octombrie 2026 și vizează inclusiv restricțiile impuse marșului din mai 2013, la solicitarea Primăriei conduse atunci de Dorin Chirtoacă. În cauza „Genderdoc-M împotriva Republicii Moldova”, Curtea a constatat, în unanimitate, încălcarea interdicției discriminării, prevăzută de articolul 14 al Convenției europene, în legătură cu libertatea de întrunire, garantată de articolul 11.
