GENDERDOC-M câștigă la CtEDO: R. Moldova trebuie să achite prejudicii morale pentru mutarea repetată a marșurilor LGBT+ în afara centrului orașului
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că autoritățile din Chișinău au discriminat Centrul GENDERDOC-M prin mutarea repetată a manifestațiilor sale în afara centrului orașului, invocând amenințările contramanifestanților.
Potrivit centrului, hotărârea a fost pronunțată la 15 octombrie 2026 și vizează inclusiv restricțiile impuse marșului din mai 2013, la solicitarea Primăriei conduse atunci de Dorin Chirtoacă.
În cauza „Genderdoc-M împotriva Republicii Moldova”, Curtea a constatat, în unanimitate, încălcarea interdicției discriminării, prevăzută de articolul 14 al Convenției europene, în legătură cu libertatea de întrunire, garantată de articolul 11.
R. Moldova trebuie să achite organizației 4500 de euro pentru prejudiciul moral. Hotărârea este definitivă.
„La 25 aprilie 2013, GENDERDOC-M a notificat Primăria despre intenția de a organiza, pe 19 mai, un marș pașnic în centrul Chișinăului pentru susținerea drepturilor persoanelor LGBT+. În acea perioadă, festivalul Pride se desfășura în preajma datei de 17 mai, Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei.
Pe 15 mai, două organizații au anunțat contramanifestații. În aceeași zi, Primăria a cerut instanței schimbarea traseului marșului GENDERDOC-M. La 18 mai, cu o zi înaintea evenimentului, Judecătoria sectorului Centru a acceptat cererea, invocând riscul unor violențe.
Marșul a fost mutat la Teatrul Verde, un loc care ridica propriile probleme de securitate: inclusiv reprezentanții poliției au avertizat că evacuarea participanților ar fi dificilă în cazul unui atac. GENDERDOC-M a decis să manifesteze în pofida restricției. Marșul a pornit din fața Ambasadei SUA și a fost primul marș al comunității desfășurat cu protecția poliției”, relatează centrul.
Conform GENDERDOC-M, un element important al dosarului a fost diferența dintre pozițiile Primăriei față de manifestațiile LGBT+ și alte evenimente care provocau controverse.
Într-o declarație publică din 8 mai 2013, referitoare la evenimentele dedicate zilei de 9 mai, Dorin Chirtoacă invocase imposibilitatea de a interveni în disputa dintre grupurile cu poziții opuse. În schimb, în privința manifestației GENDERDOC-M, acesta afirmase că persoanele homosexuale ar trebui „să stea acasă”.
Declarația și tratamentul diferit aplicat întrunirilor au fost invocate de organizație în fața Curții.
CEDO a reținut că, în cazul evenimentelor de 9 mai, autoritățile permiseseră desfășurarea unor întruniri care generau nemulțumiri și poziții concurente. În cazul GENDERDOC-M, reacția la amenințările adversarilor fusese îndepărtarea manifestațiilor din centru. Împreună cu declarația primarului, această diferență a demonstrat un tratament discriminatoriu pe criteriul orientării sexuale a membrilor organizației.
„Judecătorii au subliniat că amenințările cu violența proveneau de la alte grupuri și persoane. Nu fusese demonstrat că membrii GENDERDOC-M ar fi acționat violent sau ilegal. În aceste condiții, mutarea repetată a manifestațiilor celor amenințați, în locul unor măsuri împotriva agresorilor, nu era proporțională cu scopul protejării ordinii publicez”, comunică centrul.
GENDERDOC-M a inițiat procesul privind discriminarea în instanțele naționale în iulie 2013. După respingerea acțiunii, organizația s-a adresat CEDO la 5 august 2015, fiind reprezentată de avocata Doina Străisteanu.
Hotărârea vine la peste 13 ani de la marșul din 2013 și, potrivit GENDERDOC-M, confirmă că amenințările contramanifestanților nu justifică restrângerea discriminatorie a libertății de întrunire a persoanelor LGBT+.
