ULTIMĂ ORĂ Tribunalul UE RESPINGE cererile lui Șor și Tauber de a fi scoși de pe lista de sancțiuni
Curtea de Justiție a Uniunii Europene respinge cererile lui Ilan Șor și ale Marinei Tauber prin care aceștia au solicitat Tribunalului UE anularea actelor în conformitate cu care au fost înscriși pe lista de sancțiuni și oferirea unei despăgubiri financiare pentru „repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a adoptării lor”.
În anul 2023, Ilan Șor, fost conducător al partidului politic ȘOR, și Marina Tauber, fostă vicepreședintă a aceluiași partid, au fost înscriși, apoi, în 2024, menținuți de Consiliul Uniunii Europene pe listele persoanelor și entităților vizate de măsuri restrictive având în vedere situația din Moldova.
Înscrierea lor pe aceste liste era bazată „în special pe rolul lor în organizarea de proteste antiguvernamentale”, care, potrivit comunicatului, „subminează și amenință suveranitatea și independența R. Moldova sau democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea în acest stat”.
Șor și Tauber au solicitat Tribunalului Uniunii Europene să anuleze aceste acte și să le acorde o despăgubire financiară pentru repararea prejudiciului moral suferit ca urmare a adoptării lor.
Prin hotărârile sale pronunțate pe 18 decembrie, Tribunalul a respins cererile, potrivit unui comunicat al instituției.
Tribunalul arată că actele juridice în litigiu se înscriu în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii (PESC).
Șor – Tauber – UE by Ziarul de Gardă
„Astfel, organizarea, conducerea sau participarea la proteste violente sau la alte acte de violență pot justifica o acțiune a Uniunii în acest domeniu în scopul de a consolida și de a susține democrația și statul de drept într-o țară terță”, se arată în comunicat.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a mai stabilit că intenția lui Ilan Șor și a Marinei Tauber era de a face ca la aceste proteste să participe anumite persoane cu un profil special capabile să provoace tulburarea ordinii publice și agitație în timpul acestora, în scopul de a intimida guvernul.
„Mai mult, protestele violente în cauză au fost organizate în interesul și cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu pe deplin în cadrul acțiunilor de destabilizare a guvernului din Republica Moldova cărora înțeleg să le răspundă măsurile restrictive în cauză”, subliniază Curtea.
În plus, Tribunalul subliniază că doar dizolvarea partidului ȘOR nu este suficientă încât să facă măsurile restrictive adoptate împotriva oligarhului fugar și a Marinei Tauber să fie obsolete, „întrucât aceștia rămân în continuare susceptibili să organizeze, să conducă sau să participe la proteste violente sau la alte acte de violență în R. Moldova”.
Context
În aprilie 2023, UE a stabilit un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în țară.
„Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova au crescut semnificativ de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.
UE rămâne neclintită în sprijinul său pentru Republica Moldova și pentru pacea, reziliența, securitatea, stabilitatea și creșterea sa economică în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi. UE este, de asemenea, un donator important în Găgăuzia, sprijinind modernizarea, societatea civilă și dezvoltarea economică a regiunii”, mai subliniază sursa citată.
Pe listă se aflau, din luna mai 2023, politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika și fostul șef-adjunct de la Inspectorul General de Poliție Gheorghe Cavcaliuc.
Pe 14 octombrie 2024, Consiliul European a adoptat măsuri restrictive împotriva a cinci persoane, și a unei entități, responsabile de acțiuni de destabilizare a R. Moldova. Pe noile liste figura Evghenia Guțul, care este bașcana Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia și care ar fi „responsabilă de promovarea separatismului în această regiune, încercând astfel să răstoarne ordinea constituțională și amenințând suveranitatea și independența Republicii Moldova”.
Listele includ și alte persoane pentru acțiunile lor destabilizatoare în Găgăuzia: Mihail Vlah, adjunct al bașcanului și consilier pentru relații cu presa, Iurii Cuznețov, șef adjunct al departamentului pentru afaceri externe al regiunii, și Illia Uzun, vicepreședinte al comitetului executiv și membru al Adunării Naționale Găgăuze.
Evrazia, o asociație neguvernamentală cu sediul în Rusia, al cărei scop „este promovarea intereselor Rusiei în străinătate, inclusiv în Moldova”, este, de asemenea, sancționată, precum și directorul și fondatorul acesteia, Nelli Parutenco.
Consiliul a decis anterior să prelungească până la 29 aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.
