Principală  —  IMPORTANTE   —   Schimbări la CSM. De ce…

Schimbări la CSM. De ce Luiza Gafton nu mai asigură interimatul funcției de președinte, iar în locul ei a revenit Dorel Musteaţă. Ce se întâmplă la CSM după decizia CC prin care patru membri au fost revocați din funcții

colaj ZdG

Luiza Gafton nu mai deține funcția de președintă interimară a Consiliul Superior al Magistaturii (CSM). Se întâmplă după ce pe 10 iunie Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională Legea nr. 193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative, în care era stipulat că în cazul vacanței funcției de președinte al CSM, până la alegerea unui nou președinte, interimatul funcției este asigurat de către decanul de vârstă din rândul membrilor judecători.

„Atunci când Victor Micu a fost revocat din funcția de președinte al CSM, în vara anului 2019, noi am numit președinte interimar, prin hotărâre, pe Dorel Musteață, până va avea loc concursul pentru alegerea președintelui. Hotărâre respectivă este în vigoare”, a declarat pentru ZdG, membra CSM Nina Cernat.

Potrivit judecătoarei, ulterior a fost aprobată Legea nr. 193, prin care s-a stabilit că în lipsa președintelui, interimatul îl exercită membrul care este decan de vârstă, adică Luiza Gafton. Odată ce legea a fost declarată neconstituțională și este hotărârea, prin care noi am stabilit că Dorel Musteață exercită atribuțiile de președinte interimar până la alegerea altui președinte, Luiza Gafton nu mai poate deține funcția de președinte interimar.

Totodată, după ce pe 10 iunie, mandatul a patru membri ai CSM, din rândul profesorilor titulari, numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020, cu 55 de voturi din partea PSRM și PDM, a încetat, din cinci membri, profesori de drept, CSM a rămas cu unul.

S-a întâmplat după ce CC, în urma unei sesizări depuse de deputații PAS Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca, a declarat neconstituționale Legea nr. 193 din 20 decembrie 2019 pentru modificarea unor acte legislative și Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 privind numirea unor membri ai CSM.

Cei patru membri ai CSM, numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020 au suplinit două funcții vacante și două funcții instituite în baza Legii nr. 193 din 2019.

Publicitate
Publicitate

„Avem două posturi vacante de profesori, în locul lui Serghei Țurcan, care e la CC și Ion Postu, care a depus cerere de demisie. După alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Parlamentul urmează să desemneze doi membri din partea societății civile, în baza legii vechi, nu cea care a fost declarată neconstituțională”, a declarat pentru ZdG, membra CSM Nina Cernat.

Serghei Țurcan a fost numit în funcția de judecător al CC prin Hotărârea CSM nr. 302/18 din 30.07.2019, iar Ion Postu pe 20 noiembrie 2019 și-a prezentat demisia din funcția de membru al CSM.

Prin declararea neconstituționalității Legii nr. 193 din 2019 și prin revigorarea prevederilor anterioare au fost desființate două funcții de membru al CSM din rândul profesorilor titulari.

Astfel, numărul membrilor CSM din rândul profesorilor titulari a fost schimbat de la cinci la trei, așa cum a fost până la modificările făcute la Legea nr. 947 cu privire la CSM.

Prin legea adoptată în 2019, Parlamentul a majorat numărul membrilor CSM din rândul profesorilor titulari, prin instituirea a încă două mandate, astfel încât numărul lor a crescut de la trei la cinci persoane.

În baza acestei legi, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a organizat un concurs, a selectat patru candidați pentru funcția de membru al CSM din rândul profesorilor titulari și i-a propus Parlamentului pentru a fi numiți.

Curtea a reținut că Hotărârea de numire a membrilor Consiliului din rândul profesorilor titulari a fost adoptată în baza unei legi neconstituționale.

Încetarea înainte de termen a mandatului membrilor profesori titulari din componența CSM, desemnați după majorarea numărului de membri

„Curtea a reținut că soluția ei privind revigorarea prevederilor anterioare din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii presupune revenirea de la numărul de 15 la numărul de 12 membri ai Consiliului, reducându-se implicit numărul de membri din rândul profesorilor titulari, de la cinci la trei.

Această diminuare numerică a componenței Consiliului face imposibilă menținerea în funcție a celor patru membri profesori titulari numiți prin Hotărârea Parlamentului nr. 53 din 17 martie 2020”.

Este vorba despre Carolina Ciugureanu-Mihailuță, Elena Belei, Valentina Coptileț și Ion Crețu, desemnați pe 14 martie 2020 de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului drept câștigători ai concursului.

Am încercat să discutăm cu toți cei patru foști membri, unii nu au răspuns însă la apeluri, iar alții – la mesajele expediate.

Valentina Coptileț ne-a spus referitor la decizia CC, cităm: vom veni cu o declarație comuna, dar mai târziu”.

Ion Crețu: „CC a derogat de la regulile pe care anterior le stabilise”

Fostul membru al CSM din rândul profesorilor titulari Ion Crețu a declarat pentru ZdG că prin hotărârea din 10 iunie, „CC a deraiat de la jurisprudența anterioară. Deci, anul trecut pe hotărârea referitor la numirea procurorului general a avut o argumentare, iar anul acesta este total diferită. Curtea ar trebui să aibă o claritate, fiindcă până la urmă jurisprudența Curții constituie izvor de drept.

Eu nu sunt persoana care mă țin de scaune, pur și simplu felul în care s-a procedat… s-a procedat prea din cale-afară”.

CC: „Acel caz este diferit de cazul actual”

Cu referire la cazul examinat de CC, în luna mai 2020, privind înaintarea candidaturii și desemnarea procurorului general „CC a stabilit că efectul ex nunc al hotărârilor sale nu afectează procedurile de numire a procurorului general şi nu se aplică raporturilor juridice anterioare momentului intrării în vigoare a hotărârii. Totuși, acel caz este diferit de cazul actual, deoarece atunci nu s-a pus problema desființării funcției de procuror general per se. Din contră, în acest caz, prin declararea neconstituționalității Legii contestate și prin revigorarea prevederilor anterioare se desființează două funcții de membru al Consiliului din rândul profesorilor titulari”.

S-a revenit la componența de 12 membri, în loc de 15, cum prevedea Legea nr. 193 din 2019, iar CSM are cu patru membri mai puțini decât ar trebui.

Am revenit la legea veche, când eram 12 membri, până la adoptarea Legii nr. 193, dar de fapt suntem opt: șase judecători, un profesor și procurorul. După ce s-a expus CC, noi conform legii trebuie să fim 12. Lipsesc doi profesori, lipsește președintele Curții Supreme, care nu este încă numit, dar și ministrul Justiției”, a menționat Nina Cernat.

Chiar dacă lipsesc patru membri, CSM poate adopta decizii, în componența actuală. 

„Noi trebuie să adoptăm orice hotărâre cu 7 voturi. Anterior, până la adoptarea acestei legi, prin care a fost mărit până la 15 numărul membrilor, noi adoptam toate hotărârile cu 7 voturi. Am revenit la situația de atunci”, a declarat pentru ZdG judecătoarea Nina Cernat.

În componenţa CSM intră judecători şi profesori de drept titulari, precum şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), ministrul justiţiei şi procurorul general, care sunt membri de drept.

CITEȘTE ȘI:

Publicitate
Publicitate