Procuratura anunță că s-a adresat forului internațional în legătură cu modificările legislative care se referă la tragerea la răspundere a procurorului general și modificarea componenței CSP. Solicitările făcute către instituțiile străine
Sâmbătă, la două zile de la conferința susținută de procurorul general Alexandr Stoianoglo în cadrul căruia a acuzat guvernarea de „ingerințe în justiție și organele procuraturii, menționând și că se va adresa instituțiilor internaționale în acest sens, Procuratura Generală (PG) a emis un comunicat de presă prin care a anunțat că „s-a adresat structurilor internaționale cu apelul de a fi analizată compatibilitatea modificărilor legislative propuse de Parlamentul Republicii Moldova, ce se referă la procedurile de tragere la răspundere disciplinară și la evaluarea performanțelor procurorului General, precum și la modificarea componenței CSP, cu standardele europene de specialitate”.
Nota emisă de PG:
„Acționând în considerarea rolului deosebit al forurilor europene de promovare a valorilor statului de drept, în special prin monitorizarea aspectelor ce țin de statutul procurorilor, Procuratura Generală s-a adresat structurilor internaționale cu apelul de a fi analizată compatibilitatea modificărilor legislative propuse de Parlamentul Republicii Moldova, ce se referă la procedurile de tragere la răspundere disciplinară și la evaluarea performanțelor Procurorului General, precum și la modificarea componenței CSP, cu standardele europene de specialitate.
Notăm că, proiectul de lege votat în prima lectură de Parlament a fost elaborat într-un regim de urgență nejustificată, creând percepția că este urmărit scopul instituirii unui control politic asupra activității sistemului Procuraturii și că miza adevărată din spatele promovării mecanismului de evaluare constă în demiterea Procurorului General în exercițiu.
Având în vedere argumentele expuse în demers, ținând cont de faptul că asigurarea independenței procurorilor este garanția unei justiții eficiente pentru cetățeni, Procuratura Generală a intervenit către forul internațional cu adresarea să fie exprimată poziția cu privire la:
1. Inadmisibilitatea presiunilor politice în raport cu instituția Procuraturii (având în vedere argumentele din textul adresării, care explică riscurile comportamentului politic neloial și impactul negativ al lipsei de colaborare onestă asupra separării puterilor în stat);
2. Situația independenței procurorilor din Republica Moldova în raport cu modificările legislative operate la Legea cu privire la Procuratură, vizând procedura disciplinară și evaluarea Procurorului General, precum și schimbarea componenței CSP;
3. Lipsa de justificări pentru urgența modificărilor substanțiale, ce reconfigurează coordonatele mandatului de Procuror General;
4. Necesitatea solicitării opiniilor forurilor de specialitate – Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni anterior adoptării acestor modificări în redacție finală;
5. Afectarea independenței instituției prin obligarea Procurorului General de a raporta autorităților politice pe cauze penale concrete, a primi aprecieri și recomandări în legătură cu investigațiile penale pendinte pe cauze individuale, or, în limitele colaborării constituționale, Procurorul General poate interveni, alături de alte instituții din domeniul justiției, doar pentru prezentarea punctelor de vedere, a opiniilor privind probleme de drept, politici penale sau măsuri de prevenire a fenomenelor infracționale, bazate pe analize de specialitate, astfel încât să fie formulate, prin consens, propuneri și recomandări.
Procuratura Generală optează pentru ca toate reformele, inclusiv mecanismul de evaluare, să se realizeze într-un cadru strict de legalitate, cu asigurarea principiului separării puterilor în stat, bazat pe un dialog corect și respect reciproc, astfel încât societatea să aibă încredere că toate măsurile întreprinse au obiective de bună-credință”.
După o perioadă îndelungată de timp fără ieșiri în spațiul public și în fața jurnaliștilor și în contextul ultimelor evenimente care vizează sistemul de drept din R. Moldova, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a susținut joi, 19 august, o conferință de presă care a durat aproape o oră. Într-un discurs de câteva pagini, procurorul șef al R. Moldova a acuzat că proiectul cu privire la modificarea Legii Procuraturii a fost adoptat în prima lectură cu „încălcarea procedurilor, fără avizul instituții de stat, concluziile cărora poartă caracter obligatoriu” și a anunțat că Procuratura Generală se va adresa Comisiei de la Veneția, Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni al Consiliului Europei, Asociației Internaționale a Procurorilor și corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova solicitându-le punctul de vedere „în contextul modificărilor adoptate în regim alert de majoritatea parlamentară, care, potrivit șefului PG „vin să submineze independența procurorilor în avantajul factorului politic”.
Modificările la Legea cu privire la Procuratură, care se referă, în principal, la introducerea unor mecanisme de evaluare a activității procurorului general, cu posibilitatea eliberării din funcție a acestuia, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), vor fi aprobate marți, 24 august, în lectura a doua, lectură finală. Asta susține ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care a menționat că „nu a fost surprins” de avizul negativ al Procuraturii Generale (PG) asupra proiectului de modificare a Legii Procuraturii.
Procuratura Generală (PG) a avizat negativ proiectul pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură. Potrivit PG, „autorii de fapt urmăresc instituirea unor temeiuri și proceduri noi, cu implicare directă a instituțiilor politice, pentru eliberarea din funcție înainte de termen a procurorului general”.
Numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost redus de la 15 la 12. Astfel, din componența CSP au fost excluși procurorul general, procurorul-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia și președintele Uniunii Avocaților din rândul membrilor de drept. Modificările au fost aprobate vineri, 13 august, în prima lectură, de către Parlament în cadrul sesiunii extraordinare a Legislativului.
