Primele trei candidate la funcția de membri ai CSM, audiate de Comisia Pre-Vetting. Cum răspund la întrebările privind averile și veniturile acumulate: „M-am simțit ca la spovedanie”

Primele audieri publice ale candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au început vineri, 7 octombrie, iar înregistrările video au fost publicate sâmbătă, 8 octombrie, de Comisia Pre-Vetting.

Prima candidată audiată a fost Livia Mitrofan – judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Ea a fost întrebată despre apartamentul pe care și l-a achiziționat din banii primiți de la părinții săi care au lucrat peste hotare. Valoarea declarată a apartamentului, cumpărat în 2012, este de 256 de mii de lei. De asemenea, ea a răspuns la întrebări privind un automobil Mercedes Vaneo, importat și achiziționat în 2012 cu 28 de mii de lei.

Potrivit declarației sale de avere, Livia Mitrofan a mai achiziționat în 2020 un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2014, cu suma de 200 de mii de lei.

„Atunci când răspundeam la aceste întrebări, senzația mea era că Comisia trebuie să găsească milionarii din sistem și m-a găsit pe mine, inclusiv, cu acest apartament de 46 de metri pătrați, în care locuiesc până în ziua de azi cu doi copii. Dar eu sper că acest exercițiu o să fie benefic pentru noi, pentru societatea noastră. Și aș vrea să menționez că atunci când scriam răspunsurile, mă simțeam ca la spovedanie, în fața unui preot. Dar eu înțeleg și conștientizez că aceasta e șansa sistemului judecătoresc de a-și reabilita imaginea”, a comentat în final, judecătoarea Livia Mitrofan.

A doua candidată audiată a fost Maria Frunze – judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Membrii Comisiei Pre-Vetting nu au avut întrebări către această candidată, întrucât ea ar fi răspuns exhaustiv în scris la toate întrebările privind averea, veniturile și cheltuielile sale.

Mariana Frunze declară o casă de locuit, dobândită în 1998, cu o suprafață de 239 de metri pătrați, în valoare de 639 de mii de lei. În 2021, ea a intrat în posesia unui apartament de 68 de metri pătrați, în valoare de 28 854 de euro, dar care are o valoare de piață de 58 395 de euro. Explicația este că locuița face parte dintr-un proiect pentru angajații sistemului judiciar, iar prețul era unul redus, de 420 de euro pentru un metru pătrat.

A treia candidată audiată a fost Ioana Chironeț – judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Ea a oferit explicații referitoare la un împrumut de 140 de mii de lei, pe care l-a luat în 2019 și l-a întors până în 2021. Judecătoarea nu a declarat împrumutul în declarația depusă la ANI pentru 2021. Ea a explicat că îi rămăsese o sumă mică. Ea a mai fost întrebată despre vânzarea unui teren, a unei case de locuit și a unei anexe.

Judecătoarea indică în ultima sa declarație de avere două terenuri agricole și un apartament de 77 de metri pătrați, cumpărat în 1993 cu 353 de mii de lei. Valoarea de piață a locuinței este indicată de 800 de mii de lei, iar judecătoarea lămurește că a crescut prețul acesteia, între timp.

În 2019, ea a achiziționat un automobil Suzuki Vitara fabricat în același an, în valoare de 280 de mii de lei.

În 2022, Chironeț a fost subiect al unei sesizări la ANI privind inițierea controlului respectării regimului juridic al imposibilității, pe motiv că deține concomitent funcția de judecătoare în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și judecătoare-inspector în cadrul Inspecției Judiciare din subordinea CSM, funcție la care a renunțat în iunie 2022. Controlul a fost refuzat. 

Audierile au avut loc în ședință publică. Societatea civilă, reprezentanții mass-media și publicul larg pot participa, prin notificarea prealabilă a Secretariatului Comisiei la email-ul: press@vettingmd.com.

După audierea candidaților la funcțiile de membri în cadrul CSM, Comisia Pre-Vetting va emite decizii motivate privind promovarea sau nepromovarea evaluării. În caz de nepromovare a evaluării, persoana nu va putea candida la funcții în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor. Concluziile Comisiei pot servi temei pentru anchete penale contra celor respinși, dacă se constată discrepanțe între veniturile declarate și averea reală.