Poalelungi ia exemplu de la Stoianoglo și Tănase și refuză să meargă la audierile din Comisia Laundromat
Fostul președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), Mihai Poalelungi, a refuzat să participe la audierile publice organizate în cadrul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la ,,spălătoria” banilor murdari în proporții deosebit de mare prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din R. Moldova. Acesta motivează refuzul de a se prezenta la audieri prin faptul că atât el, cât și CSJ nu au avut nicio atitudine la acel moment în legătură cu acest subiect.
Președinta Comisiei, deputata fracțiunii Platforma DA, Inga Grigoriu, spune că fostul președinte al CSJ, Mihai Poalelungi, a luat exemplul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, și a ex-judecătorului Curții Constituționale, Alexandru Tănase, și nu s-a prezentat l audierile organizate în Comisie.
„Ex-președinte al CSJ ne-a prezentat refuzul în scris de a participa în cadrul audierilor publice organizate de Comisia Laundromat. Domnul Poalelungi are dreptate când scrie că ordonanțele emise de către instanțele de judecată nu au fost atacate pe nicio cale de atac, iar acest aspect este unul foarte important, ca fiind parte din operațiune. Astfel, d-nul Poalelungi confirmă faptul existenței unei înțelegeri prealabile, or, mai mult decât straniu este că niciun fidejusor din Federația Rusă nu a avut pretenții când banii i-au fost blocați și redirecționați spre alte conturi – spre companiile din off-shore”, comentează deputata Grigoriu.
Pe lângă aspectul legat de judecători, parlamentara spune că ar fi mai multe întrebări în raport cu Poalelungi.
Astfel, membrii Comisiei ar fi vrut să afle când și în ce circumstanțe a aflat Poalelungi despre spălările de bani ce se petreceau în R. Moldova, ce instituție l-a informat, ce interacțiune a avut cu colaboratorii Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, ce măsuri au stabilit să întreprindă împreună cu colaboratorii SPCSB, precum și ce ce a decis să facă declarații de presă, în loc să urmeze recomandările colaboratorilor SPCSB.
„Conform unor studii de caz, am putea considera că declarațiile de presă din 2014, atât ale d-lui Poalelungi, cât și ale d-lui Drăguțanu, ar fi reprezentat un semnal celor care ghidau operațiunea? De ce în 29 de cazuri judecătorii au pronunțat ordonanțe, iar în 24 s-a refuzat în primirea cererii de eliberare a ordonanței din diverse motive? Să înțelegem că unii judecători au fost mai curajoși?”, se întreagă parlamentara.
