Opinia Comisiei de la Veneția cu privire la modificările efectuate la Legea procuraturii
La solicitarea președintelui Curții Constituționale (CC), Comisia de la Veneția a examinat modificările efectuate la Legea procuraturii în septembrie 2019. Comisia a făcut publică o opinie scurtă în care menționează că nu a identificat neconformități și că rămâne la discreția CC să decidă dacă acestea sunt sau nu constituționale.
Potrivit modificărilor efectuate în septembrie la Legea procuraturii, procurorul general este ales printr-o procedură nouă, în care sunt implicați atât membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cât și o comisie formată la nivelul Ministerului Justiției (MJ). Mai exact, comisia ministerială este cea care preselectează candidații la funcția de procuror general, iar CSP-ul desemnează un câștigător în baza listei propuse de comisie. Cu privire la acest aspect, Comisia de la Veneția declară că deși în acest domeniu standardele internaționale nu sunt stricte, cadrul constituțional al R. Moldova pare să impună norme care reglementează puterile CSP în procesul de numire a procurorului general. Astfel, Comisia de la Veneția declară că nu poate analiza constituționalitatea acestei modificări. Totuși, aceasta precizează că a recomandat constant evitarea politizării nominalizării candidatului la funcția de procuror general pentru a identifica un candidat profesionist și apolitic.
„Simpla implicare a unui organism expert, cum ar fi comitetul Ministerului Justiției, înainte de CSP, nu aduce neapărat un element de politizare. Legea cu privire la Procuratura Generală poate, în principiu, să lase spațiu pentru alte organe, grupuri, comisii etc., care să contribuie la activitatea CSP sau cărora CSP le poate delega o parte din putere”, este menționat în opinia Comisiei de le Veneția.
Cu referire la completarea componenței CSP cu încă trei membri (președintele Uniunii Avocaților, Avocatul Poporului și un membru al societății civile propus de Guvern), Comisia de la Veneția susține că această modificare nu pare să amenințe independența procurorilor, deoarece componența CSP rămâne suficient de pluralistă, procurorii reprezentând o majoritate relativă.
„Este la discreția Curții Constituționale moldovenești să decidă în final dacă legea este sau nu constituțională. Cert este faptul că Comisia de la Veneția nu a identificat neconformități cu standardele europene. Să ne amintim retorica unor socialiști care argumentau vehement că legea pentru care Guvernul Sandu și-a angajat răspunderea este vădit neconstituțională și contrară sandardelor europene. Or, legea angajată propunea un mecanism similar celei deja în vigoare. În aceeași ordine de idei, ei invocau și faptul că cea din septembrie ar fi fost neconstituțională, dar au fost „nevoiți” să o voteze de „dragul păstrării coaliției”. Or, Comisia de la Veneția le-a desființat, pe față, toate argumentele aduse de aceștia”, a scris pe pagina sa de Facebook fost ministră a Justiției, Olesea Stamate, după ce Comisia de la Veneția și-a făcut publică opinia.
La 16 septembrie, deputații au votat în cea de-a doua lectură mai multe modificări la Legea Procuraturii prin care a fost schimbat mecanismul de numire a procurorului general. Tot în septembrie, fracțiunea Partidului Democrat a sesizat CC în vederea verificării constituționalității modificărilor respective. Democrații declarau că prin adoptarea respectivelor modificări au fost sfidate mai multe principii constituționale și fundamentale, precum principiul legalității, principiul separării puterii în stat, principiul claritățiiși accesibilității normei legale, statutul deputatului în Parlament și garanțiile de independență și autodeterminare a procuraturii.
