Prevederile în privința cărora avocații lui Șor au cerut ridicarea excepției de neconstituționalitate, iar CSJ le-a admis cererea. Sesizarea ajunge la CC
Avocații fostului deputat fugar Ilan Șor au cerut Curții Supreme de Justiție (CSJ) admiterea unei cereri privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală, iar magistrații au admis-o marți, 13 februarie. Pe rolul ultimei instanțe se află spre examinare recursul depus de apărătorii oligarhului împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, prin care Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, șefa Direcției monitorizare și relații cu publicul a CSJ, Corina Vararu, a precizat că avocații lui Ilan Șor au solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederii articolului 432 alineatul 2 din Codul de procedură penală, a articolului 432 alineatul 2 punctul 4 din Codul de procedură penală. Potrivit reprezentantei CSJ, avocații au mai depus și o cerere de suspendare a cercetării dosarului până la examinarea de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate, însă a fost respinsă.
Mai exact, apărătorii lui Ilan Șor au cerut ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederii care stipulează că un complet din trei judecători, prin încheiere, declară inadmisibil recursul dacă acesta este vădit neîntemeiat. Sesizarea urmează a fi transmisă Curții Constituționale pentru ca aceasta să se expună.
Excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o procedură de inițiere de către instanțele ordinare de judecată, la inițiativa părților sau din oficiu, a controlului conformității unei legi sau a unui alt act normativ, cu normele constituționale. Ea reflectă existenţa raportului triunghiular între partea aflată în proces, instanţa de judecată, în faţa căreia se invocă neconstituţionalitatea, şi Curtea Constituţională, chemată să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, conform Înaltei Curți.
Potrivit legislației, din momentul emiterii de către instanţă a încheierii cu privire la ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi până la adoptarea hotărârii de către Curtea Constituţională, procedura de examinare a cauzei se suspendă. Judecătorii CSJ au decis amânarea examinării recursului avocaților lui Șor până pe 3 aprilie 2024.
Magistrații CSJ au respins ca inadmisibil, în iunie 2023, recursul declarat de Aureliu Colenco și Denis Calaida, avocaţii fostului deputat fugar Ilan Șor, împotriva încheierii Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 10 martie 2023, prin care a fost respinsă revocarea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă şi anularea anunțării în căutare a lui Șor.
llan Șor, liderul fostului partid „Șor”, care a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc, a fost condamnat, pe 13 aprilie 2023, de magistrații Curții de Apel Chișinău la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.
Atunci, Curtea de Apel Chișinău a:
- respins ca tardiv apelul comun al avocaților Calaida si Colenco;
- respins ca neîntemeiat apelul avocaților Balan și Ulanov;
- admis apelul acuzatorului și reprezentatului Băncii de Economii (BEM);
- casat parțial sentința primei instanței, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care:
- A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal (escrocherie), cu stabilirea pedepsei de 12 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani;
- A fost recunoscut culpabil Ilan Șor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 243 alin. (3) din Codul penal (spălarea de bani), cu stabilirea pedepsei de 6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis;
- Conform art. 84 din Codul penal, a-i stabili pedeapsa definitiva de 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții in sistemul bancar pe termen de 5 ani.
Termenul de închisoare se va calcula din momentul reținerii, cu includerea perioadei aflării în arest. Acțiunea civilă a BEM a fost admisă integral, cu încasarea acesteia în mărime de 5,29 de miliarde de lei din contul inculpatului, se precizează în comunicatul Procuraturii Anticorupție.
Imediat după pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău, Șor i-a amenințat pe cei trei magistrați care l-au condamnat. „Magistrații care au luat această decizie vor ajunge, foarte, foarte curând, după gratii. Aș vrea ca ei, urmărind acest video, să știe, că și eu simpatizanții mei cu siguranță nu vom uita cum sub presiune azi a fost luată o decizie ilegală, cu încălcarea tututor normelor legale”, declara Șor.
Șor a plecat din R. Moldova în iunie 2019, imediat după căderea regimului Plahotniuc, iar de atunci se află în Israel. Șor are și cetățenia acestui stat, care, conform Constituției, nu-și extrădează cetățenii. Deși a fost deputat, Șor nu a participat la nicio ședință convocată de Parlament.
