Islanda decide astăzi, 29 august, dacă reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană
Aproximativ 400 de mii de islandezi decid astăzi, 29 august, dacă țara trebuie să reia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, abandonate de Reykjavík în 2013, sau să renunțe, cel puțin pentru următorii ani, la perspectiva de a deveni stat membru.
Guvernul de la Reykjavík a prezentat scrutinul drept o oportunitate de tip „acum sau niciodată” de a relua discuția despre aderarea la UE sau de a păstra actualul statut al Islandei în Spațiul Economic European.
Referendumul de sâmbătă nu va decide aderarea propriu-zisă a Islandei la UE, ci doar dacă negocierile cu Bruxelles-ul vor fi reluate. O eventuală decizie privind aderarea ar putea face obiectul unui al doilea referendum, posibil chiar în 2028.
De ce acum?
Potrivit Euronews, relația Islandei cu Uniunea Europeană a trecut prin mai multe schimbări. Țara a depus cererea de aderare în 2009, după o criză financiară profundă. Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unei coaliții eurosceptice. Între timp, economia Islandei și-a revenit, iar interesul pentru aderare a scăzut. Negocierile s-au împotmolit în special în jurul problemei pescuitului, un sector esențial pentru economia și identitatea țării. În 2015, guvernul islandez a informat Bruxelles-ul că nu intenționează să reia negocierile și că țara nu mai trebuie considerată stat candidat.Promo
Schimbarea de direcție a venit în 2024, când la putere a ajuns o coaliție favorabilă UE. Acordul de guvernare prevedea organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor de aderare. Între timp, contextul geopolitic s-a schimbat. Amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și importanța tot mai mare a Arcticii, inclusiv pentru resursele minerale și noile rute comerciale, au determinat Islanda să acorde o atenție sporită cooperării cu UE. Cu toate acestea, campania pentru referendum este concentrată în principal pe probleme economice, în special agricultură și pescuit.
Pescuitul, principala problemă
Sondajele indică o cursă strânsă. Un sondaj realizat în iulie de Maskína indica 53% dintre respondenți în favoarea reluării negocierilor și 47% împotrivă. Un alt sondaj, realizat de Gallup la începutul lunii august, arăta o egalitate de 46% pentru fiecare tabără, în timp ce 8% dintre alegători erau indeciși.
Pescuitul este una dintre principalele teme ale dezbaterii. Peștele și produsele marine reprezintă aproximativ 40% din exporturile Islandei, iar controlul asupra apelor teritoriale este strâns legat de suveranitatea și identitatea națională.
În cazul reluării negocierilor, una dintre cele mai dificile chestiuni ar fi aplicarea Politicii comune a UE în domeniul pescuitului, care stabilește limitele capturilor și cotele pentru statele membre.
Industria islandeză de pescuit susține că aderarea ar reduce capacitatea țării de a acționa independent ca stat de coastă. Guvernul de la Reykjavík recunoaște că pescuitul și agricultura ar putea fi cele mai dificile capitole ale negocierilor. Un subiect controversat în trecut a fost gestionarea cotelor pentru macrou, în cadrul așa-numitelor „războaie ale macroului”, când Islanda a stabilit unilateral cote pe care UE le considera prea mari.
Ce se întâmplă dacă islandezii votează „Da”?
Un vot favorabil nu ar însemna că Islanda devine membră a Uniunii Europene. Ar permite însă reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul privind condițiile unei eventuale aderări.
Islanda a închis deja 11 dintre cele 33 de capitole ale negocierilor de aderare. Procesul ar putea fi mai rapid decât în cazul altor state candidate, deoarece țara este deja profund integrată în piața unică europeană.
Problema pescuitului ar rămâne însă una dintre cele mai dificile. Reykjavík ar putea solicita derogări sau acorduri speciale privind Politica comună a UE în domeniul pescuitului, iar Bruxelles-ul ar trebui să decidă dacă este dispus să le accepte.
Un vot „Da” ar reprezenta, totodată, un impuls important pentru politica de extindere a UE, oferind blocului un potențial nou stat membru în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică.
Ce se întâmplă dacă votul este „Nu”?
Un vot împotriva reluării negocierilor ar reprezenta o lovitură pentru politica de extindere a Uniunii Europene, care a căpătat un nou impuls după invazia Rusiei în Ucraina și schimbările geopolitice din ultimii ani.
Pentru Islanda, un rezultat negativ ar putea închide pentru mulți ani, sau chiar decenii, dezbaterea privind aderarea la UE. Guvernul proeuropean al premierului Kristrún Frostadóttir ar suferi o înfrângere politică, în timp ce forțele eurosceptice ar fi consolidate.
Votul „Nu” ar avea o semnificație aparte deoarece islandezii nu ar respinge direct aderarea la UE, ci chiar posibilitatea de a afla care ar fi condițiile unei eventuale aderări.
Pentru Bruxelles, un asemenea rezultat ar reprezenta o pierdere de momentum pentru procesul de extindere și ar limita oportunitatea de a-și consolida prezența strategică în Atlanticul de Nord și în regiunea arctică.
De asemenea, ar putea apărea noi întrebări privind modul în care Islanda și UE își pot aprofunda cooperarea în domenii precum securitatea și apărarea, în condițiile unui context geopolitic tot mai instabil.
