Angela Merkel și Mario Draghi, luați în calcul de UE pentru poziția de negociator cu Rusia
Uniunea Europeană discută posibilitatea desemnării unui emisar de rang înalt care să reprezinte blocul comunitar în eventuale negocieri cu președintele rus Vladimir Putin, într-un context în care războiul din Ucraina continuă fără perspective clare de soluționare, scrie Financial Times, citat de G4Media.
Conform sursei citate, mai multe capitale europene analizează ideea unei figuri politice cu greutate internațională care să poată purta discuții directe cu Moscova, în eventualitatea reluării unor canale diplomatice.
Financial Times notează că demersul vine pe fondul îngrijorărilor că Europa ar putea fi marginalizată în eventuale negocieri de pace dominate de Statele Unite și alte puteri globale.
Printre numele luate în calcul se află Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier al Italiei, și Angela Merkel, fostă cancelară a Germaniei.
Ambii sunt considerați „figuri cu experiență în gestionarea crizelor europene” și în dialogul la nivel înalt cu Rusia.
Candidaturile celor doi urmează să fie analizate de miniștrii de externe ai UE, într-o reuniune programată în Cipru.
Potrivit surselor europene, ideea unui emisar comun a avansat în contextul în care Washingtonul și Kievul nu s-ar opune unei implicări mai consistente a Europei în eventuale contacte cu Kremlinul.
După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Uniunea Europeană a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova, menținând doar contacte ocazionale la nivel bilateral.
Lipsa unui dialog structurat a alimentat dezbaterile privind necesitatea unei reprezentări unitare a UE în eventuale discuții de pace.
Mario Draghi este văzut de mai mulți oficiali europeni ca o opțiune pragmatică, datorită experienței sale în gestionarea crizelor economice și a reputației sale de negociator tehnocrat.
În schimb, o eventuală desemnare a Angelei Merkel este considerată mai sensibilă politic, având în vedere relația sa anterioară cu Vladimir Putin și criticile din Germania legate de dependența energetică de Rusia în perioada mandatelor sale.
Merkel a afirmat recent că Europa nu ar trebui să își subestimeze rolul, dar a sugerat că liderii aflați în funcție ar putea avea o greutate mai mare în dialogul cu Moscova decât foști oficiali.
Pe lista discuțiilor apar și nume din Europa de Nord, precum Alexander Stubb, actualul președinte al Finlandei, și Sauli Niinistö, fost șef al statului finlandez, cunoscut pentru relațiile sale de lucru cu Putin. Totuși, o astfel de alegere ar putea fi influențată de tensiunile actuale dintre Rusia și Finlanda, în contextul aderării Helsinki la NATO.
Alte propuneri informale vizează state percepute ca fiind mai neutre geopolitic, precum Portugalia sau Țările de Jos, considerate potențial mai ușor de acceptat de ambele părți.
În paralel cu discuțiile privind numele unui posibil emisar, statele membre UE analizează și condițiile în care ar putea fi reluate canalele diplomatice cu Rusia, precum și principiile care ar trebui să ghideze poziția europeană într-un eventual proces de pace.
Ucraina insistă ca Europa să mențină presiunea asupra Moscovei pentru un armistițiu imediat, în timp ce Rusia respinge până acum astfel de propuneri și își menține propriile condiții pentru negocieri.
Kremlinul a transmis că Vladimir Putin ar putea fi deschis unui dialog cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să fie perceput drept un interlocutor „constructiv”.
