Proiectul de lege privind „deoffshorizarea”, avizat de Guvern
Persoanele fizice și juridice din zonele offshore ar putea să nu mai fie admise să participe direct sau indirect la procesele de privatizare, concesiune, achiziții publice și parteneriat public-privat. În acest sens, a fost aprobat astăzi în ședința de Guvern un aviz asupra unui proiect de lege prin care se modifică mai multe legi: Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea cu privire la parteneriatul public-privat, Legea privind achizițiile publice, Legea cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, anunță Ministerul Economiei și Infrastructurii printr-un comunicat de presă.
De asemenea, după încheierea tranzacțiilor privind privatizarea, concesionarea, achiziția publică se propune excluderea posibilității de transfer post-contractare a obligațiilor și a sarcinilor de executare a contractelor cu statul de către contractant – către o persoană terță din zonele offshore.
Adițional, în vederea definirii beneficiarului efectiv se propune reducerea baremului de la 25% la 1% din acțiuni sau din dreptul de vot deținut de o persoană fizică, în scopul excluderii riscurilor de divizare intenționată a cotelor de participare în tranzacțiile cu bunurile statului.
Totodată, s-a propus completarea informației, listei și documentelor care vor fi prezentate de participanți în tranzacțiile menționate cu un document special sub formă de declarație/chestionar prin care se va identifica pertinența și competența persoanei fizice și juridice.
Mai mult, elaborarea și stabilirea listei jurisdicțiilor ce nu implementează standarde internaționale de transparență (offshore), cât și realizarea metodologiei de stabilire a acestor jurisdicții, se propune să fie atribuite Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
La fel, a fost propus includerea întreprinderilor municipale, instituțiilor publice și societăților comerciale cu o cotă majoritară sau integrală de stat în lista entităților care vor raporta riscurile de spălare a banilor și finanțarea terorismului în tranzacții către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Suplimentar, având în vedere că atât Banca Națională a Moldovei, cât și Comisia Națională a Pieței Financiare au identificat fiecare câte o listă a țărilor offshore, s-a propus analiza oportunității de elaborare a unei singure liste unice care urmează să fie utilizată de către toate entitățile care cad sub incidența legii.
De asemenea, s-a propus completarea Codului penal cu norme mai aspre pentru nerespectarea prevederilor proiectului de lege pentru care a fost aprobat avizul Guvernului.
Imagine: kahntaxlaw.com
