(doc) Respinsă anterior de Parlament, aceeași candidatură este înaintată repetat la funcția de membru al Curții de Conturi

Șefa Direcției audit performanță din cadrul Direcției generale auditul gestiunii economice corporative, tehnologiilor informaționale și autorităților de reglementare a Curții de Conturi a R. Moldova(CCRM), Violeta Andrieș ar putea deveni cel de-al șaptelea membru al CCRM. Candidatura acesteia a fost înaintată Parlamentului de către președintele Curții, Veaceslav Untilă, printr-un demers semnat la începutul lunii curente. Proiectul de hotărâre privind numirea Violetei Andrieș  în funcția de membru al CCRM a fost deja aprobat de biroul permanent al Legislativului și urmează a fi supus votului în plenul Parlamentului. Este pentru a doua oară când Andrieș este propusă Parlamentului pentru numire în această funcție. În decembrie 2016, Veaceslav Untilă a înaintat deputaților două candidaturi, Violeta Andrieș și Andrei Munteanu, pentru cele două posturi vacante. În timp ce ultimul a întrunit voturile deputaților, Andrieș a fost respinsă. 

La 29 iulie 2016, Parlamentul a votat noua componență plenului Curții de Conturi, după ce mandatele foștilor membri, în frunte cu Serafim Urecheanu, expirase de câteva luni înainte. Atunci, la conducerea instituției a fost numit deputatul PL, Veaceslav Untilă, iar alte cinci fotolii de membru au fost ocupate de  Ala Popescu, Petru Rotaru, Marina Covali, Tatiana Cunețchi și Tamara Andrușca. Popescu însă a plecat de la CCRM în septembrie 2016 și a revenit în funcția de secretar general al Parlamentului, după ce s-a constatat că aceasta nu putea să  ocupe postul, deoarece avea împlinită vârsta de pensionare, lucru interzis de Legea Curții de Conturi.

În ultima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de toamnă, la 23 decembrie 2016, în mare grabă, Andrei Munteanu a fost numit în funcția de membru CCRM, chiar dacă documentul fusese înregistrat în aceeași zi, iar deputații nu au văzut decât în timpul ședinței CV-ul acestuia. Tot atunci, Veaceslav Untilă a propus și candidatura Violetei Andrieș, aceasta însă nu a fost susținută de votul parlamentarilor. Untilă și-a argumentat graba prin faptul că ședinţele plenului Curţii de Conturi sunt deliberative, cu prezenţa a cel puţin 5 membri,  iar hotărârile se adoptă cu votul a cel puţin 4 membri, respectiv, dacă unul dintre membri lipsește, Curtea este în imposibilitate de a activa. Problema a fost sesizată de Untilă abia la ultima ședință a Parlamentului din 2016, deși CCRM număra cinci membri încă din septembrie.

În timp ce unii deputaţi s-au arătat atunci deranjaţi de graba în care s-a propus numirea şi au cerut anularea proiectului pentru următoarea sesiune, alții au sărit în apărarea celor doi candidați, Munteanu și Andrieș.

„Aş dori să spus că am un deja-vu. La ultima şedinţă din sesiunea de primăvara-vară a fost introdusă o astfel de chestiune. Atunci noi nu am votat din cauza grabei. De ce există această tendinţă la numirea membrilor Curţii de Conturi? Îmi aduc aminte că atunci acele persoane au fost propuse de unele partide politice”, a declarat deputat comunistă Inna Şupac.

„Îmi exprim indignarea. Noi am primit acest proiect şi CV-urile candidaţilor abia acum. Este o instituţie destul de importantă. Trebuie să ştim pe cine aprobăm. Avem o sugestie să mai aşteptăm. Nimic nu arde. Jumătate de an nu au fost numiţi şi acum în trei minute trebuie să decidem”, a adăugat și Oxana Domenti, deputat PCRM.

„Cunosc ambii candidaţi şi îndemn să susţinem aceşti candidaţi”, și-a îndemnat colegii deputatul neafiliat Ștefan Creangă.

Chiar dacă documentul privind numirea în funcție a ajuns cu câteva ore înainte pe masa deputaţilor, deputatul democratul Dumitru Diacov a declarat: „Este clar că sunt oameni pregătiţi şi trebuie să se apuce de treabă”.

Averea și afacerile soțului

Violeta Andrieș, prezentă în ședinta din 23 decembrie 2016 a Parlamentului. Foto: captură video realitatealive.md

Violeta Andrieș are studii în economie. Din 2011 ocupă funcția de șefă a Direcției audit performanță din cadrul Direcției generale auditul gestiunii economice corporative, tehnologiilor informaționale și autorităților de reglementare a Curții de Conturi a R. Moldova. Între 2007-2011 a fost manager al firmei de audit „DIVERS AUDIT” SRL, cu sediul pe bl. Mircea cel Bătrân 1, pe care a fondat-o în octombrie 2007. Astăzi, fondator și administrator al SRL-ului  este Vitalie Vrâncean, fiul Violetei Andrieș. Până în 2007, candidata la funcția de membru CCRM a fost director financiar al „Favorabil SA”, la care, potrivit ultimei declarații de avere, cea pentru 2015, deține o cotă de participare de 0,24% , iar soțul său – 0,34%, și care este înregistrată la aceeași adresă ca și „DIVERS AUDIT” SRL.

În 2015, familia Andrieș a avut un buget de circa 123 640 de lei, format în mare parte din salariul său de la Curtea de Conturi, 106 165 de lei. Violeta Andrieș declară că soțul său a obținut un  venit salarial de numai 12 384, fiind unic fondator și administrator al firmei „Alinvita-Com” SRL. SRL-ul este înregistrat, la fel, pe bl. Mircea cel Bătrân 1 și desfășoară activități de contabilitate.

În actul de avere, Andrieș declară că are în proprietate două terenuri, un apartament de 51,3 m.p. pe care l-a achiziționat în 2004 cu peste 200 de mii de lei, și o construcție de 84 m.p în valoare de 111 254 de lei. Familia Andrieș deține o Skoda Fabia produsă și obținută în 2007, în baza unui contract de leasing.

Violeta Andrieș trece în declarația de avere și două credite, unul, de 330 000 de lei, luat în 2006 cu o rată a dobânzii de 19% pe care trebuie să-l întoarcă până în 2021 și altul, de 100 000 de lei, luat în 2014 cu o rată a dobânzii de 11% și pe care trebuie să-l achite până în 2019.

În 2014, pe numele Violetei Andrieș a fost inițiată o procedură de control de către Comisia Națională de Integritate (CNI), pe motiv că în declarația pentru 2012 nu ar fi indicat toate averile și interesele. Cauza însă a fost clasată de inspectorii de integritate pe motivul lipsei încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și intereselor personale.

În noiembrie 2013, Centrului Național Anticorupție a sesizat CNI-ul precum că Andrieș în declarația de avere pentru 2012 nu și-a declarat cota-parte în capitalul social al SRL „Divers Audit” și veniturile sale salariale  obținute în acel an la SRL-ul respectiv, dar și la „Reprezentanța The Jordanian Pharmaceutical Manufacturing Company” SRL, în mărime totală de 54 de mii de lei. În urma controlului, Comisia a stabilit că Andrieș a activat la „Divers Audit” SRL între 2007-2011, iar la „Reprezentanța The Jordanian Pharmaceutical Manufacturing Company” SRL, unde este unic fondator, între martie-iunie 2011.

Potrivit ambelor societăți comerciale, unde contabil activează  aceeași persoană, Vitalie Vrâncean, fiul lui Andrieș, „salariul pentru 2012 i-a fost calculat Violetei Andrieș din greșeală”, scrie în actul de constatare al CNI, unde se mai precizează că erorile admise au fost rectificate în rapoartele financiare anuale ale entităților. CNI a sesizat că informațiile prezentate de ambele SRL-uri sunt aproape identice ca formulare și conținut. Acest lucru l-a explicat Andrieș prin faptul că firmele au un singur jurist. La capitolul bunuri mobile, Comisia a stabilit că Andrieș nu a declarat un automobil de model BMW 525, înregistrat pe numele soțului, Grigore Andrieș. Funcționara de la Curtea de Conturi a declarat însă că automobilul nu-i mai aparține și a fost înstrăinat prin procură. În același act de constatare, CNI scria că Violeta Andrieș a omis să declare nu doar cota-parte pe care o deține la „Divers Audit” SRL, dar și cota-parte a soțului la „Alinvita-Com” SRL.

„Nu am indicat cota-parte pe numele soțului și al meu, deoarece am considerat că trebuie de indicat doar cotele-părți din societățile pe acțiuni, din acest motiv am indicat doar cotele-părți  ce țin de „Favorabil” SA. Totodată, vă informez că nu mai sunt fondator „Divers Audit” SRL”, scria Andrieș în explicațiile pentru CNI.

În pofida neconcordanțelor identificate, se pare că explicațiile Violetei Andrieș au convins CNI să claseze cauza: „ținând cont de explicațiile persoanei supuse controlului și de faptul că omisiunile admise în conținutul declarației depuse, în opinia Comisiei, nu s-au realizat cu rea-intenție, totodată este inexistentă situația de diferență vădită, între veniturile realizate pe parcursul anului 2012 și proprietatea dobândită în aceeași perioadă,  se constată lipsa încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților”.

Un alt control, Comisia Națională de Integritatea inițiat pe numele Violetei Andrieș și în 2015, după ce au fost depuse două petiții prin care era sesizat faptul că  Andrieș, care deținea o funcție publică în cadrul Curții de Conturi, cea de controlor principal de stat, îndeplinea, paralel și calitatea de consilier în cadrul Consiliului local Budești, mun. Chișinău, aleasă la 14 iunie 2015, pe listele PLDM. Și de această dată, CNI a constatat lipsa încălcării regimului juridic al incompatibilităților de către Violeta Andrieș, „pe motivul lipsei remunerației pentru exercitarea mandatului de consilier în cadrul Consiliului local Budești”.

Cu sau fără concurs?

Interesant este faptul că la 1 februarie curent a fost înregistrată, cu titlu de proiect legislativ, semnat de deputații Valerian Bejan, Ștefan Creangă, Anatolie Zagorodîi, Marcel Răducan, Sergiu Sârbu și Gheorghe Mocanu, noua Lege privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Spre deosebire de actuala Lege a Curții de Conturi, noua lege, care se anunță a fi una elaborată în concordanță cu legislația internațională, prevede că membrii CCRM se numesc de Parlament la propunerea președintelui Curții, în bază de concurs public, pe un termen de cinci ani, cu votul majorității deputaților aleși. Respectiv,  dacă proiectul de lege nu va intra în vigoare până când candidatura Violetei Andrieș  va fi supusă votului în plenul Parlementului, aceasta ar putea fi numită, la fel ca ceilalți membri  ai CCRM, fără un concurs public.

Citiți despre (doc) Curteade Conturi: Avere, istorie și (in) eficiență

Foto: captură video realitatealive.md


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *