SIS oferă, în premieră, informații noi despre depozitul militar de la Cobasna: „Scenariu realist al unui incident major la Cobasna, nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale”
La depozitul militar de la Cobasna, controlat de Federația Rusă, ar fi rămas circa 14 mii de tone de muniții, majoritatea învechite și cu termenul de valabilitate expirat. Dintre acestea, doar aproximativ 2.800 de tone ar reprezenta încărcătură explozivă propriu-zisă, potrivit datelor prezentate într-un raport comun întocmit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova și Agenția Informații Militare (AIM) din subordinea Ministerului Apărării. Cele două instituții susțin că un eventual incident ar putea provoca pagube izolate, contrazicând astfel scenariile alarmiste vehiculate în spațiul public.
Știrea se actualizează:
Alexandru Musteața, directorul SIS, și Radu Cîșleanu, directorul AIM, a prezentat, în premieră, evaluarea tehnică și de securitate a depozitului de muniții de la Cobasna, considerat „cel mai mare depozit militar din Europa de Est”, inclusiv date privind stocurile de muniții, particularitățile infrastructurii de depozitare, scenariile de risc identificate și măsurile recomandate pentru gestionarea acestora. Totodată, cei doi oferă clarificări cu privire la unele scenarii vehiculate în spațiul public referitoare la amploarea și eventualele consecințe ale unui incident la depozitul de la Cobasna.
La summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Rusia și-a asumat angajamentul de a-și retrage trupele, armamentul și munițiile din regiunea transnistreană. În perioada 2001–2004, sub supravegherea OSCE, aproximativ 22 de mii de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul de retragere a fost blocat de partea rusă.
Ultimele evaluări ale OSCE din acea perioadă indicau că în depozitele de la Cobasna mai rămâneau aproximativ 20 de mii de tone de muniții.
Totuși, potrivit evaluărilor actuale ale SIS și AIM, la Cobasna ar mai fi rămas circa 14 mii de tone de muniții, majoritatea învechite și cu termenul de valabilitate expirat.
„Din cele aproximativ 14 mii de tone existente, estimăm, că doar în jur de 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă. Restul stocului este constiuit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare fără încărcătură explozibilă”, a afirmat Cîșleanu.
Stocurile de muniții de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție, ci sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat. Construcțiile sunt amplasate la distanțe de aproximativ 80–200 de metri una față de alta. În aceste condiții, șeful Agenției Informații Militare susține că riscul producerii unei detonări simultane a întregului stoc este redus.
„Această dispersare, împreună cu sperarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibiliatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. Prin urmare, scenariu realist al unui incident major la Cobasna, nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Mai mult, probabil ar fi un fenomen de detonare succesivă, incendii și explozii localizate. Pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului”, a declarat Radu Cîșleanu, directorul AIM.
Depozitul militar din satul Cobasna a fost înființat în 1949, acolo fiind stocate o mare parte a munițiilor după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist. Acestea sunt păzite de un grup operativ al trupelor ruse (GOTR), dislocat în regiunea transnistreană la baza Armatei a 14-a, precum și de militari locali. Militarii ruși afirmă că îndeplinesc și misiuni de menținere a păcii.
Depozitul este amplasat în regiunea transnistreană, o zonă controlată de facto de Rusia și unde autoritățile R. Moldova nu au acces.
La cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), pe 21 septembrie, președinta Maia Sandu a cerut, de la tribună, „retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse” și distrugerea muniției din depozitele de la Cobasna, „care reprezintă o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni”.
