SIS oferă, în premieră, informații noi despre depozitul militar de la Cobasna: „Din cele aproximativ 14 mii de tone existente, doar în jur de 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă”

La depozitul militar de la Cobasna, controlat de Federația Rusă, ar fi rămas circa 14 mii de tone de muniții, majoritatea învechite și cu termenul de valabilitate expirat. Dintre acestea, doar aproximativ 2800 de tone ar reprezenta încărcătură explozivă propriu-zisă, potrivit datelor prezentate într-un raport comun întocmit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova și Agenția Informații Militare (AIM) din subordinea Ministerului Apărării. Cele două instituții susțin că un eventual incident ar putea provoca pagube izolate, contrazicând astfel scenariile alarmiste vehiculate în spațiul public. Musteața constată că afirmația că „o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare comparabilă cu Hiroshima” este complet falsă.

Alexandru Musteața, directorul SIS, și Radu Cîșleanu, directorul AIM, au prezentat, în premieră, evaluarea tehnică și de securitate a depozitului de muniții de la Cobasna, considerat „cel mai mare depozit militar din Europa de Est”, inclusiv date privind stocurile de muniții, particularitățile infrastructurii de depozitare, scenariile de risc identificate și măsurile recomandate pentru gestionarea acestora. Totodată, cei doi oferă clarificări cu privire la unele scenarii vehiculate în spațiul public referitoare la amploarea și eventualele consecințe ale unui incident la depozitul de la Cobasna.

La summitul OSCE de la Istanbul din 1999, Rusia și-a asumat angajamentul de a-și retrage trupele, armamentul și munițiile din regiunea transnistreană. În perioada 2001-2004, sub supravegherea OSCE, aproximativ 22 de mii de tone de muniții au fost evacuate sau distruse. Ulterior, procesul de retragere a fost blocat de partea rusă.

Ultimele evaluări ale OSCE din acea perioadă indicau că în depozitele de la Cobasna mai rămâneau aproximativ 20 de mii de tone de muniții.

Totuși, potrivit evaluărilor actuale ale SIS și AIM, la Cobasna ar mai fi rămas circa 14 mii de tone de muniții, majoritatea învechite și expirate.

„Din cele aproximativ 14 mii de tone existente, estimăm, că doar în jur de 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă. Restul stocului este constiuit din carcase metalice, ambalaje, componente inerte și muniții de simulare fără încărcătură explozibilă”, a afirmat Cîșleanu.

Stocurile de muniții de la Cobasna nu sunt concentrate într-o singură construcție, ci sunt repartizate în 42 de depozite distincte, dispersate pe o suprafață de peste un kilometru pătrat. Construcțiile sunt amplasate la distanțe de aproximativ 80–200 de metri una față de alta. În aceste condiții, șeful Agenției Informații Militare susține că riscul producerii unei detonări simultane a întregului stoc este redus.

„Această dispersare, împreună cu sperarea pe compartimente a infrastructurii și protecția oferită de relieful natural al zonei, reduce semnificativ posibiliatea producerii unei detonări simultane a întregului depozit. Prin urmare, scenariu realist al unui incident major la Cobasna, nu este cel al unei singure explozii de proporții regionale. Mai mult, probabil ar fi un fenomen de detonare succesivă, incendii și explozii localizate. Pe măsură ce focul s-ar propaga în anumite zone ale complexului”, a declarat Radu Cîșleanu, directorul AIM.

Potrivit SIS și AIM, efectele directe unei exploziei unui singur depozit, s-ar concentra pe o rază de aproximativ 2 km de la epicentru.

„Este relativ ca această distanță corespunde aproximativ distanței dintre zona tehnică a complexului și cea mai apropiată localitate. Cu alte cuvinte, riscul asociat depozitului de la Cobasna trebuie tratat cu maximă seriozitate, însă trebuie evaluat pe baza criteriilor și caracteristicilor tehnicii reale ale stocurilor și ale infrastructurii”, a declarat Cîșleanu.

Musteața că afirmația că „o explozie la Cobasna ar putea avea forța unei bombe nucleare comparabilă cu Hiroshima” este complet falsă.

„Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile rusești, care invocă un contremur de aproximativ de 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală explozivă activă. O bombă precum cea de la Hiroshima, echivalează cu aproximativ 15 mii de tone de TNT (bloc omogen de exploziv n.r.) – de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă la Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real, ar fi nevoie de 1500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, și să stea în același loc. Acest lucru este imposibil, din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a declarat Musteața.

Un al argumentat invocat în raportul SIS ține de principiile de păstrare a munițiilor reduc riscul de explozie simultană.

„Depozitele de muniții sunt strict concepute pentru a limita riscul propagării exploziei și al detonării simultane (mass detonation). Normele privind siguranța stocării munițiilor includ măsuri precum separarea fizică a stocurilor, compartimentarea, sortarea pe categorii, utilizarea barajelor de protecție și distribuirea munițiilor în unități distincte. Deși depozitul de la Cobasna datează din perioada sovietică, iar standardele pot diferi parțial de standardele NATO și cele stipulate în recomandările IATG (International Ammunition Technical Guidelines), principiile de bază ale securității precum dispersia, izolarea și reducerea propagării, sunt universale în infrastructura militară de acest tip. Prin urmare, chiar în cazul unui incident legat de păstrare și manipularea munițiilor, scenariul cel mai probabil este unul a detonării secvențiale (periodice) cu propagarea unui incendiu, dar nicidecum a unei explozii în masă (simultane)”, scrie în raportul SIS.

Totodată, SIS afirmă că exploziile și incidentele recente combat narațiunea unei explozii echivalente celei de tip nuclear.

„Experiența incidentelor similare din Bulgaria, Cehia, Ucraina și Federația Rusă oferă un cadru practic relevant pentru evaluarea riscurilor. În toate aceste cazuri, depozitele implicate conțineau cantități mult mai semnificative de muniții decât estimările de la Cobasna. În nici un caz din acestea nu s-a produs detonarea simultană/unică, ci efectele observate au urmat același tipar, caracterizat prin inițierea unui incendiu, explozii repetate pe parcursul mai multor ore sau zile și dispersia munițiilor și fragmentelor. Inclusiv scenariile consemnate de ENVSEC/OSCE asupra studiului efectuat de Academia de Științe din R. Moldova sunt însoțite de mențiunea că detonarea simultană a întregului complex este improbabilă.

De exemplu, depozitul din apropierea orașului Balakliia, Ucraina, care a explodat în martie 2017, a fost unul dintre cele mai mari depozite de muniții ale Ucrainei. În urma exploziei, au fost evacuați locuitorii din localitățile adiacente, fără nicio victimă, iar detonările au continuat câteva ore, finalizându-se cu propagarea de incendii izolate. Totuși, efectele observate nu au corespuns unui model de detonare unică, ci au urmat un tipar diferit, caracterizat prin inițierea unor incendii, explozii repetate pe parcursul mai multor ore sau zile și dispersia munițiilor și fragmentelor”, se menționează în raportul SIS.

Șeful SIS a afirmat că depozitul militar de la Cobasna reprezintă un risc, însă „limitat și controlabil”.

„Totuși, principalul pericol rămâne împrăștierea elementelor de muniție, fragmentelor metalice și de infrastructură pe o distanță de până la 2 km, precum și poluarea aerului, care poate avea efecte negative minore asupra populației și mediului înconjurător”, se arată în raportul SIS.

Depozitul militar din satul Cobasna a fost înființat în 1949, acolo fiind stocate o mare parte a munițiilor după retragerea trupelor sovietice din fosta RDG, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist. Acestea sunt păzite de un grup operativ al trupelor ruse (GOTR), dislocat în regiunea transnistreană la baza Armatei a 14-a, precum și de militari locali. Militarii ruși afirmă că îndeplinesc și misiuni de menținere a păcii. 

Depozitul este amplasat în regiunea transnistreană, o zonă controlată de facto de Rusia și unde autoritățile R. Moldova nu au acces. 

La cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), pe 21 septembrie, președinta Maia Sandu a cerut, de la tribună, „retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse” și distrugerea muniției din depozitele de la Cobasna, „care reprezintă o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni”.