Are Republica Moldova prea multe zile libere? Ce arată comparația cu statele UE

„Republica Moldova are mai multe zile libere decât alte țări.” Declarația aparține prim-ministrului R. Moldova, Vasile Tofan, care a adăugat că acestea ar trebui revizuite. Acest fapt a lansat o nouă dezbatere în spațiul public. O analiză bazată pe date comparative pentru statele UE arată însă că o astfel de evaluare nu poate lua în calcul doar sărbătorile legale, ci trebuie să includă și concediul anual plătit și zilele suplimentare acordate prin negocieri colective.

Declarația premierului a fost făcută în ședința Guvernului din 29 iulie, în contextul examinării proiectului de lege privind instituirea Zilei Antrenorului, care ar urma să fie marcată anual pe 21 septembrie. Șeful Executivului a declarat că R. Moldova are deja prea multe zile nelucrătoare. 

„Avem prea multe zile libere. Eu aștept cineva să vină cu o inițiativă (…) unde se poate să mai revizuim zilele libere, pentru că avem mai multe zile libere decât în alte țări. Părerea mea personală, când am calculat ultima dată”, a declarat premierul.

Nu doar sărbătorile legale contează 

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, expertul economic Stas Madan susține că o comparație corectă nu poate fi făcută doar prin numărul sărbătorilor legale. Potrivit acestuia, totalul zilelor libere de care beneficiază un angajat este determinat de trei componente principale: concediul anual minim prevăzut de lege, zilele suplimentare stabilite prin contractele colective și sărbătorile legale.

„În contextul statelor UE, acolo unde vrem să ajungem, Republica Moldova, cu siguranță, nu se remarcă printr-o risipă excesivă de zile libere legale acordate”, susține expertul.

Stas Madan adaugă că în majoritatea statelor europene concediul minim garantat prin lege este de 20 de zile lucrătoare anual, echivalentul a patru săptămâni. Acesta este și pragul minim stabilit de legislația europeană privind timpul de lucru. Diferențele apar însă în funcție de contractele colective de muncă și de numărul sărbătorilor publice.

Graficul de mai sus prezintă numărul total de zile de concediu anual oferite în 2022 în statele membre ale Uniunii Europene și în Republica Moldova. Cifrele includ trei componente: 

• concediul anual plătit prevăzut de lege (dreptul minim garantat prin legislația națională); 
• zilele suplimentare de concediu acordate prin contracte colective de muncă (acolo unde există date disponibile, potrivit Eurofound);
• sărbătorile legale la nivel național sau federal (conform bazei de date OECD Family Database).

Datele se referă la angajații din sectorul privat care lucrează cu normă întreagă, cinci zile pe săptămână, și au cel puțin un an de vechime în muncă. Sărbătorile legale incluse sunt doar cele stabilite la nivel național și nu cuprind zilele care cad în mod permanent în weekend. În unele țări, angajații beneficiază de o zi liberă compensatorie în astfel de situații, în timp ce în altele nu.

Dreptul la concediu poate varia în funcție de regiune, vechimea în muncă, ocupație sau acoperirea prin contracte colective de muncă. Datele reflectă drepturile prevăzute de lege sau negociate prin contracte colective, nu numărul efectiv de zile de concediu pe care angajații le utilizează.

„În cazul Republicii Moldova, cele 28 de zile calendaristice de concediu anual plătit, prevăzute de legislație, echivalează cu aproximativ 20 de zile lucrătoare, la care se adaugă sărbătorile legale. Astfel, după o metodologie comparabilă cu cea utilizată pentru statele UE, Moldova ar ajunge la aproximativ 32 de zile plătite de odihnă anual”, susține Madan.

Acesta precizează că propunerea Ministerului Muncii ca din 2027 concediul anual să fie de 22 de zile lucrătoare ar putea ridica acest nivel la aproximativ 34 de zile, însă reforma este încă în faza de proiect. „De ce se propun 22 de zile și nu 20? Pentru că actualul sistem poate genera în practică între 20 și aproximativ 24 de zile lucrătoare de odihnă, în funcție de modul în care sunt programate sau fracționate zilele de concediu”, explică expertul.

Costul economic al zilelor libere 

Viziunea premierului este susținută de fosta ministră a Sănătății Ala Nemerenco, care consideră că numărul mare de zile nelucrătoare generează costuri pentru economie.

„Când ceva timp în urmă (2024), la ședința operativă de guvern în care s-a discutat introducerea zilei de 1 iunie zi de sărbătoare națională și liberă, am propus nu să introducem, dar să mai tăiem din prea multe zile de sărbători, s-a lăsat cu glume la comentariul și propunerea mea. Astăzi, domnul prim-ministru a tratat acest subiect cu maximă seriozitate. Astfel, mi-am propus să îl ajut”, a scris fosta ministră pe rețelele de socializare.

Aceasta afirmă că cele 12 sărbători legale care cad în zile lucrătoare ar reprezenta un cost anual de peste șapte miliarde de lei, calculat în baza valorii medii a unei zile de muncă și a numărului total de salariați. „Renunțarea la o singură zi de sărbătoare ar economisi mai mult de jumătate de miliard de lei”, a conchis Nemerenco.

Câte sărbători legale au statele UE în 2026?

Numărul zilelor de sărbătoare legale diferă semnificativ de la o țară europeană la alta. Potrivit datelor oficiale ale Uniunii Europene pentru anul 2026, cele mai puține zile libere legale sunt înregistrate în Spania – 8 zile, urmată de Belgia și Germania – 9 zile.

Tot în partea de jos a clasamentului se află Danemarca și Irlanda, cu câte 10 zile libere legale, iar Franța, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia și Finlanda au câte 11 zile. Estonia și Italia înregistrează câte 12 zile de sărbătoare legale.

Mai multe state europene acordă câte 13 zile libere legale: Austria, Portugalia, Suedia, Slovenia, Polonia și Republica Cehă. Croația și Malta au câte 14 zile, în timp ce Bulgaria, Letonia și Cipru oferă câte 15 zile.

În fruntea clasamentului se află România și Lituania, cu câte 16 zile de sărbătoare legale în 2026, fiind statele UE cu cel mai mare număr de zile libere oficiale dintre țările analizate.

Câte sărbători legale are R. Moldova?

Potrivit Codului Muncii, R. Moldova are următoarele zile de sărbătoare nelucrătoare:

1. 1 ianuarie – Anul Nou;
2. 7 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
3. 8 ianuarie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
4. 8 martie – Ziua internaţională a femeii;
5. Prima zi de Paşte conform calendarului bisericesc (care este în zi de duminică); 
6. A doua zi de Paşte conform calendarului bisericesc;
7. Paştele Blajinilor (mereu este într-o zi de luni);
8. 1 mai – Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii;
9. 9 mai – Ziua comemorării eroilor căzuţi pentru independenţa Patriei/Ziua Europei;
10. 1 iunie – Ziua Internațională a Copilului;
11. 27 august – Ziua Independenţei;
12. 31 august – sărbătoarea „Ziua Limbii Române”;
13. 25 decembrie – Naşterea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou);
14. Ziua Hramului bisericii din localitate, declarată în modul stabilit de consiliul local al municipiului, oraşului, comunei, satului.

Prima zi de Paște este întotdeauna duminică. În anul 2026, și zilele de 8 martie și 9 mai au căzut în weekend. Astfel, dintre cele 14 sărbători naționale, doar aproximativ 10 au oferit efectiv zile libere în timpul săptămânii.

Sărbătorile în weekend: unele state oferă compensații, R. Moldova nu

Un alt aspect este modul în care statele tratează sărbătorile legale care cad în weekend. În unele țări europene, angajații primesc o zi liberă compensatorie dacă o sărbătoare publică coincide cu o zi de repaus săptămânal, în timp ce alte state nu prevăd un astfel de mecanism.

Luxemburgul și Belgia, de exemplu, oferă angajaților posibilitatea de a recupera o sărbătoare legală care cade sâmbătă sau duminică prin acordarea unei zile libere într-o altă perioadă. În schimb, state precum Franța, Germania și Portugalia nu compensează aceste zile.

R. Moldova se află în categoria statelor care nu oferă o zi liberă suplimentară atunci când o sărbătoare legală cade în weekend. Astfel, în anii în care anumite sărbători naționale coincid cu zilele de repaus săptămânal, angajații nu beneficiază de o zi compensatorie, iar statul nu are cheltuieli suplimentare.

CNSM nu va accepta diminuarea numărului de zile libere

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) respinge argumentul potrivit căruia salariații din R. Moldova beneficiază de prea multe zile de sărbătoare nelucrătoare. Potrivit CNSM, în iunie 2026 a fost emis un aviz asupra proiectului Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind modificarea modului de calcul al concediului anual, în care se menționează că analiza trebuie să țină cont de faptul că o parte dintre sărbătorile legale coincid anual cu zilele de weekend.

Potrivit CNSM, deși Codul muncii prevede 14 zile de sărbătoare nelucrătoare plătite, analiza calendarului pentru perioada 2027–2036 arată că salariații nu vor beneficia, în fiecare an, de cel puțin trei dintre acestea, iar în unii ani chiar de cinci sau șase, deoarece ele coincid cu zilele de sâmbătă sau duminică. În lipsa unui mecanism de compensare, numărul efectiv al zilelor libere este astfel redus.

În opinia CNSM, reducerea numărului acestor zile ar reprezenta un regres al drepturilor salariaților și ar putea avea efecte negative asupra sănătății și productivității angajaților.

„(…) Zilele de sărbătoare nelucrătoare sunt consfințite nu doar prin Codul muncii, ci și prin Hotărârea Parlamentului nr. 433 din 26.12.1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și la zilele de odihnă în Republica Moldova. Or, scopul acestor zile de sărbătoare nelucrătoare este statuat de legiuitor chiar în preambulul acestei hotărâri. Și anume, continuarea tradițiilor, respectarea obiceiurilor seculare ale poporului, luarea în considerare a rolului lor la formarea unei moralități sănătoase, la îmbogățirea vieţii spirituale a omului, luarea în considerare a solicitărilor cetățenilor republicii de a se reveni, fiind o necesitate stringentă, la valorile naționale. Suplimentar, este de menționat și faptul că Republica Moldova a ratificat parțial Carta socială europeană (revizuită) și s-a declarat legată de respectarea art. 2 din aceasta, care prevede angajarea statelor părți, de a stabili în legislația națională, zile de sărbătoare plătite. Așadar, trebuie de înțeles că, zile de sărbătoare nelucrătoare de care beneficiază salariații din Republica Moldova, nu constituie o simplă întâmplare a trecutului, dimpotrivă, au o fundamentare solidă și un angajament internațional asumat, în calitate de stat (parte/membru), în bază cărora Parlamentul Republicii Moldova le-a declarat zile de sărbătoare (odihnă) plătite.

Prin urmare, ar fi nepotrivit să apreciem intenția Guvernului Republicii Moldova de micșorare a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, doar prin prisma legalității, deși, din considerentele expuse supra putem conchide că acest lucru ar însemna o abatere de la scopul și angajamentele asumate de țara noastră. Eventuala micșorare a zilelor respective, ar constitui un regres al drepturilor și garanțiilor stabilite de legiuitor, precum și o negare a principiilor și a scopului urmărit de acesta la consfințirea lor. Or, prin excluderea din legislație a anumitor zile de sărbătoare nelucrătoare plătite, se vor afecta deopotrivă, atât credibilitatea respectării angajamentelor asumate de Republica Moldova, cât și convingerea în respectarea obiceiurilor, tradițiilor seculare ale cetățenilor, care constitui un element esențial la formarea unei moralități sănătoase, la îmbogățirea vieţii spirituale a omului, la păstrarea și promovarea valorilor naționale”, se arată în răspunsul CNSM pentru ZdG.  

CNSM susține că reducerea numărului de zile libere nu ar avea neapărat efecte pozitive asupra economiei pe termen lung, întrucât un angajat odihnit este mai productiv.

„Cât privește impactul asupra economiei, deși, teoretic, pentru unele sectoare ale economiei, calculele contabile ar putea arăta o dinamică pozitivă, acest lucru, nicidecum nu poate fi garantat în practică, la nivel general, pe termen lung. Sau, este știut lucru, un lucrător odihnit, sănătos și motivat este mult mai eficient decât unul suprasolicitat. În plus, zilele libere stimulează în mod direct consumul intern, turismul local, industria ospitalității (HoReCa), comerțul și altele. Or, micșorarea numărului de zile libere va reduce în mod clar veniturile acestor sectoare ale economiei”, susține CNSM.

Confederația subliniază că nu va accepta diminuarea numărului de zile libere, susținând că salariații din R. Moldova beneficiază, în prezent, de un număr de zile de odihnă comparabil cu media statelor UE.