Reformă în sectorul bugetar: Guvernul va modifica sistemul unitar de salarizare. Salariile de bază cresc, iar sporurile variabile vor fi plafonate
Autoritățile pregătesc o reformă amplă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care are drept scop eliminarea inechităților, creșterea transparenței și alinierea remunerațiilor din sectorul public la standarde competitive. Noul cadru normativ, elaborat de Ministerul Finanțelor cu sprijinul Băncii Mondiale și al partenerilor de la GIZ, urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, prevederile referitoare la sectoarele speciale aplicându-se din 2028. Proiectul urmează să fie examinat la ședința Guvernului din 12 noiembrie.
Sporurile pentru gradul profesional, didactic și managerial
Modificările aduse cadrului normativ stabilesc că sporurile pentru gradul profesional, didactic și managerial se acordă pentru durata normală a timpului de lucru și se plătesc pentru timpul efectiv lucrat, urmând ca începând cu 1 ianuarie 2028 să se aplice noi cuantumuri pentru gradul profesional. Totodată, sporul pentru performanță, cel cu caracter specific și premiul anual vor fi calculate prin raportare la salariul de bază pentru toate categoriile de personal.
În ceea ce privește titlurile științifice și/sau științifico-didactice, se introduc cuantumuri fixe de 2500 lei pentru doctor habilitat și/sau profesor universitar și de 1500 lei pentru doctor și/sau conferențiar universitar în cercetare și învățământul superior, în timp ce personalul didactic din învățământul general, profesional-tehnic și din alte domenii va beneficia de un spor egal cu 50% din aceste cuantumuri. Titlurile onorifice sunt diferențiate pe patru paliere, cu valori între 200 lei și 500 lei, fiind incluse noi titluri pentru domeniul educației fizice și sportului.
Documentul propune modificarea sporului pentru performanță, al cărui fond anual se reduce de la 10% la 4% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de unitate. Acesta devine un instrument strict selectiv, fiind acordat exclusiv salariaților care obțin calificativul „excelent” (10–15%) sau „foarte bine” (5–7%) la evaluarea performanțelor, evaluare care se extinde acum asupra tuturor categoriilor de personal.
Sporul nu se plătește pe perioada valabilității unei sancțiuni disciplinare, dar poate fi recuperat retroactiv dacă sancțiunea este anulată în instanță, iar pentru personalul din Grupul ocupațional „Învățământ și cercetare (E)” sunt prevăzute norme și alocări sectoriale specifice. De asemenea, pentru a asigura un tratament unitar, sporul destinat realizării sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană a fost complet eliminat ca drept salarial.
Consolidarea salariului de bază
Printre principalele noutăți se numără integrarea sporului lunar fix de 1300 de lei direct în salariul de bază, acesta din urmă devenind elementul central al remunerației. De asemenea, raportul de compresie dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar va fi redus de la 1:15 la 1:10,5, limitând astfel discrepanțele.
Pe parcursul tranziției, numărul valorilor de referință derogatorii va scădea treptat de la 10 la maximum 4 până în anul 2032. Totodată, este instituită o garanție că nicio categorie de personal nu va înregistra scăderi nominale ale veniturilor, diferențele urmând să fie acoperite prin plăți compensatorii.
În plus, suma cumulată a sporului de performanță și a sporurilor specifice nu va putea depăși plafonul de 30% din fondul anual al salariilor de bază pe unitate. Premiile unice sunt limitate la maximum 2% din fondul anual de salarizare (cu un plafon individual de 10000 lei pe an), iar premiul anual este plafonat la 20%.
Atragerea specialiștilor IT și a personalului din funcțiile deficitare
Pentru a asigura retenția cadrelor în domenii critice, proiectul introduce mărcile specifice de flexibilizare salarială:
- Funcții greu de ocupat: Din 1 ianuarie 2028, instituțiile vor putea aplica un indice de competitivitate (majorare între 1,1 și 1,3) pentru posturile unde există un deficit cronic de personal.
- Grupul ocupațional IT (I): Se creează un grup distinct pentru domeniul tehnologiilor informaționale, salariile urmând să fie calculate în baza unui indice de complexitate corelat cu gradul de criticitate al sistemelor TIC gestionate.
Conform proiectului, reforma face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și urmărește crearea unui sector public stabil, eficient și sustenabil din punct de vedere fiscal.
Interimat, cumulare, detașare și garanțiile de tranziție
Proiectul clarifică regulile privind interimatul și detașarea, menținând totodată plafonul maxim de 100% pentru cumulul de atribuții. Urmează să fie introdusă o limitare a volumului de muncă: un angajat poate cumula atribuțiile unei singure funcții (vacante, temporar vacante sau cu titular absent), ponderea acestora fiind de cel mult 50% (pentru funcțiile vacante/temporar vacante) sau 100% (pentru cele cu titular absent), caz în care suplimentul se acordă proporțional.
Pentru funcțiile vacante, plata suplimentului este condiționată de inițierea procedurii de ocupare în termen de cel mult 6 luni (pentru posturile vacante de la 1 ianuarie 2027, termenul curge de la această dată), măsură menită să prevină menținerea prelungită a posturilor neocupate în regim de cumul. În plus, pentru a proteja veniturile angajaților în perioada de tranziție începând cu 1 ianuarie 2027, proiectul garantează că nicio categorie de personal nu va înregistra reduceri nominale de salariu: dacă noua remunerație este mai mică decât media ultimelor 12 luni, diferența se va acoperi printr-o plată compensatorie, reguli similare aplicându-se și persoanelor cu raporturile de muncă suspendate sau celor aflate temporar în interimat.
Cheltuieli bugetare suplimentare semnificative
Proiectul de reformă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, presupune cheltuieli bugetare suplimentare „semnificative, justificate de obiectivele de echitate salarială, competitivitate și conformare cu salariul minim garantat”. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, realizate cu sprijinul GIZ, reforma este concepută astfel încât să nu genereze reduceri nominale de salarii pentru nicio categorie de angajați, iar cheltuielile de personal să rămână în limite considerate sustenabile din punct de vedere fiscal.
În funcție de cota contribuțiilor sociale achitate de angajator, impactul financiar al reformei pentru anul 2027 este estimat la 37,52 miliarde de lei, în cazul menținerii cotei de 29%, sau la 37,4 miliarde de lei, dacă aceasta va fi redusă la 24%, așa cum prevede noua politică fiscală. În cea de-a doua variantă, impactul combinat al reformei salariale și al reducerii contribuțiilor sociale este estimat la 3,28 miliarde de lei. În anii următori, costurile suplimentare anuale sunt estimate la aproximativ 2,4–2,8 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor de personal în PIB ar urma să scadă treptat, ajungând în 2032 la 8,2% în varianta contribuțiilor de 29% și la 7,9% în varianta contribuțiilor de 24%. Ținta autorităților este menținerea fondului de salarizare la un nivel de cel mult 9% din PIB.
Reducerea dependenței de mecanismul de compensare
Reforma urmărește și reducerea dependenței de mecanismul de compensare până la nivelul salariului minim. Astfel, în 2027, ponderea posturilor pentru care se acordă asemenea compensații ar urma să scadă de la 19,7% la 14,1%, iar valoarea medie a compensării lunare pentru un post – de la 1183 la 450 de lei. Costul anual al mecanismului ar urma să se reducă de la 2,65% la 0,62% din fondul de salarizare. Deși ponderea beneficiarilor ar putea crește din nou în 2028–2029, autoritățile estimează că, în 2032, costul total al compensărilor va reprezenta doar 0,83% din fondul de salarizare, mai puțin de jumătate față de nivelul din 2026.
Potrivit documentului, reducerea unor sporuri nu va genera în totalitate economii nete la buget, deoarece o parte din resurse va fi utilizată pentru majorarea salariilor de bază și corectarea dezechilibrelor salariale. Scopul este simplificarea structurii de remunerare și diminuarea ponderii componentelor variabile sau compensatorii în veniturile angajaților.
Proiectul prevede și stabilirea a șase valori de referință pentru calcularea salariilor de bază, aplicabile de la 1 ianuarie 2027: 4200, 4700, 5000, 5300, 6200 și 6900 de lei. Acestea vor fi stabilite prin Legea bugetului de stat pentru 2027 și vor fi aplicate diferitelor categorii de angajați din sectorul bugetar, în funcție de funcțiile deținute și de instituțiile în care activează.
Valorile de referință în sistemul judecătoresc și al procuraturii
În cazul sistemului judecătoresc și al procuraturii, valorile de referință vor varia în funcție de statutul profesional și rezultatele evaluării externe. Astfel, pentru judecătorii și procurorii care nu au fost supuși evaluării externe sau nu au promovat-o sunt prevăzute valori de referință de 4700 sau 5000 de lei, în funcție de funcție și instituție. Pentru judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea externă este prevăzută valoarea de 6200 de lei, iar pentru judecătorii Curții Constituționale – 6900 de lei. Documentul justifică aceste diferențieri prin necesitatea corelării salariilor cu responsabilitățile funcțiilor, complexitatea atribuțiilor și garanțiile de independență și stabilitate instituțională.
Autoritățile precizează că estimările financiare urmează să fie actualizate pentru a include și alte prevederi ale proiectului, printre care modificările privind salarizarea personalului din domeniul tehnologiilor informaționale, suplimentul pentru cumularea atribuțiilor, extinderea unor sporuri pentru personalul medical și didactic, precum și ajustarea claselor de salarizare și a valorilor de referință. Totodată, calculele vor reflecta reducerea, de la 1 ianuarie 2027, a contribuției de asigurări sociale achitate de angajatori de la 29% la 24%.
