Profil de integritate: Vasile Tarlev. Fost deputat comunist, fost premier, decorat de Putin cu „Ordinul Prieteniei” și „omul lui Șor”
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.
Profilurile sunt publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici.
Vasile Tarlev (62 de ani) este președinte al Partidului „Viitorul Moldovei” (PVM) și candidează pe poziția a patra pe lista Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”. Din bloc mai fac parte Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin, și Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah.
Vasile Tarlev este unul dintre cei mai longevivi foști premieri ai R. Moldova, cu un profil de tehnocrat transformat în politician susținut de comuniști, care și-a relansat cariera printr-un nou partid.
Potrivit Moldova.org, între anii 1985 și 1990, Tarlev și-a făcut studiile la Facultatea de Tehnologie din cadrul Institutului Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău. După absolvire, este numit inginer mecanic principal la Asociația de producere „Bucuria”. Pe 25 mai 1995, la Adunarea Generală a Acționarilor a S.C. Bucuria S.A., Vasile Tarlev este ales președinte al Consiliului de Administrație și director general al S.A. „Bucuria”. În această funcție a activat până în anul 2001, când a intrat în politică.
Pe 19 aprilie 2001, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales în funcția de prim-ministru al R. Moldova. În urma alegerilor parlamentare din 2005, la 6 martie, a fost ales deputat în Parlament pe listele Partidului Comuniștilor din R. Moldova. Pe 19 aprilie 2005, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales pentru a doua oară prim-ministru. În timpul ședinței Guvernului de la 19 martie 2008 și la care a participat și președintele de atunci, Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și-a prezentat demisia, pentru a permite schimbarea Guvernului. Atunci, așa cum a confirmat Tarlev într-un interviu ulterior, Vladimir Voronin i-a cerut să-și dea demisia.
Cu ocazia încheierii mandatului de prim-ministru, Tarlev a fost decorat cu „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincție a R. Moldova.
După retragerea din funcția de premier, în 2010, Vasile Tarlev a fost ales în funcția de președinte al Congresului Național al Industriașilor şi Antreprenorilor din Moldova, iar în 2014 devine președinte al Consiliului congresului respectiv.
În 2016, Vladimir Putin l-a decorat pe Vasile Tarlev cu o înaltă distincție de stat a Federației Ruse, „Ordinul Prieteniei”.
În 2017, președintele Igor Dodon, fost membru al Guvernului Tarlev în perioada guvernării Partidului Comuniștilor, l-a inclus în componența nou-formatului Consiliu Economic pe lângă președintele R. Moldova, structură dizolvată patru ani mai târziu de președinta Maia Sandu. În 2021, Tarlev a devenit consul onorific al Indoneziei în R. Moldova.
Integritatea în activitatea politică
Susținut, pe rând, de câteva partide. La începutul carierei sale a fost susținut de PCRM la funcția de prim-ministru și chiar a intrat în Parlament pe listele comuniștilor la alegerile din 2005. După demisia din funcția de premier, pe 29 septembrie 2008, Vasile Tarlev a fost ales lider al partidului politic Uniunea Centristă din Moldova. La alegerile parlamentare din aprilie 2009 formațiunea sa a acumulat 2,75% din voturi și nu a trecut pragul electoral. După alegeri, Vasile Tarlev și Dumitru Braghiș, liderul Partidului Social Democrat, au anunțat că la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009 vor participa pe o listă comună, iar după alegeri vor forma un partid social-democrat unic. PSD a obținut atunci 1,86% din voturi și nu a trecut pragul electoral.
Pe 19 noiembrie 2009 Tarlev a anunțat că părăsește Uniunea Centristă din Moldova și se retrage din politică.
Trei ani mai târziu, pe 15 septembrie 2012, el a fost ales în calitate de co-președinte al Partidului Renaștere, alături de Vadim Mișin. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 Tarlev a candidat la funcția de deputat pe lista Partidului Renaștere, fiind cap de listă. Formațiunea a acumulat doar 0,26 % din sufragii și nu a trecut pragul electoral.
În 2024, Vasile Tarlev a decis să revină în politică, fiind ales președinte al Partidului „Viitorul Moldovei”, formațiune creată în baza Partidului „Bugeacul Nostru”. În luna iulie 2024, Tarlev și-a anunțat oficial candidatura în calitate de candidat independent la alegerile prezidențiale.
În aceeași zi, fostul vicepreședinte al partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Mereuță, l-a acuzat pe Tarlev că ar fi „omul lui Ilan Șor”. Deși initial respins de CEC, pentru că și-a depus candidatura ca independent, dar fiind președinte de partid, într-un final, Tarlev a fost acceptat, candidând din poziția de lider al formațiunii „Viitorul Moldovei”. În urma scrutinului din octombrie 2024, a obținut 3,19% din voturi.
Suspiciuni de legături cu Ilan Șor
În timpul campaniei electorale, o investigație realizată de redacția „CU SENS” a arătat că fostul premier ar fi fost susținut de oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit sursei, persoane din anturajul lui Șor s-ar fi implicat activ în organizarea și mobilizarea participanților, contra cost, la evenimentele electorale ale lui Tarlev.
„Eu am fost un invitat simplu ca și dumneavoastră. În rest ține de organizare. Nu este treaba mea, întrebați oamenii. Depistați-i și trageți-i la răspundere”, a comentat Tarlev pentru jurnaliștii de la proiectul „CU SENS”.
Comisia Electorală Centrală a identificat, la rândul său, indicii privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul „Renaștere”, formațiune asociată direct cu Ilan Șor. CEC a ajuns la această concluzie după analiza listei persoanelor de încredere prezentate de Tarlev.
Legăturile lui Vasile Tarlev cu Ilan Șor și cu cercuri influente din Federația Rusă au fost documentate în mai multe rânduri. În aprilie 2024, acesta a participat la congresul Organizației „Eurasia” de la Moscova, unde s-a întâlnit cu figuri cheie implicate în extinderea influenței Kremlinului în regiune. Întrebat despre aceste asocieri, Tarlev a declarat că a fost prezent la eveniment în calitate de lider al Congresului Internațional al Industriașilor și Antreprenorilor, nu în nume politic, evitând să ofere răspunsuri clare privind legăturile sale directe cu Ilan Șor.
La referendumul privind integrarea europeană a R. Moldova, din octombrie 2024, Tarlev a anunțat că va vota „împotrivă”. În același timp, familia sa are afaceri profitabile în România, stat membru al Uniunii Europene. „Dacă le este convenabil, nu este o problemă”, a spus atunci Vasile Tarlev.
„Eu nu sunt împotriva Uniunii Europene, sunt însă împotrivă să aderăm la o uniune sau alta nepregătiți. Să ne dezicem de Vest e o greșeală națională. De aceea, eu sunt pentru o colaborare echilibrată, folosind la maxim potențialul, pentru a pregăti țara de aderare la Uniunea Europeană. Când va fi? Vom trăi și vom vedea”, a declarat acesta, pentru Cutia Neagră Plus.
Vizite la Moscova și interdicție de a intra în România
În iunie 2025, partidul condus de Vasile Tarlev a anunțat că susține inițiativa formării platformei „Pentru Moldova”, din care fac parte PSRM și partidul „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah. Liderii acestor formațiuni au fost de mai multe ori la Moscova, negociind din numele R. Moldova. În iulie, a fost anunțată formarea blocului electoral alcătuit din partidele socialiștilor, comuniștilor, „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei”, calificat de experți drept „o construcție politică făcută să predea controlul de facto al țării către Kremlin”.
În iulie 2025, Ziarul de Gardă a scris, citând surse din România, că Vasile Tarlev a primit interdicție de a intra pe teritoriul statului român. Potrivit MAE, măsurile au fost aplicate „din considerente de securitate”.
„Declar oficial: nici eu, nici echipa mea nu am primit vreo notificare oficială. Ne desfășurăm activitatea deschis, în R. Moldova. Și nicio „interdicție anonimă” nu ne va opri să mergem înainte! Astăzi e doar un zvon. Mâine poate deveni un instrument de presiune. Iar poimâine – o tehnologie de excludere a celor incomozi! Nu am nicio îndoială că, foarte curând, vom afla cine se află în spatele acestei provocări și vom putea veni cu un comentariu detaliat”, a comentat interdicția Vasile Tarlev.
Promotor de falsuri
Vasile Tarlev a recurs la falsuri și dezinformare în discursurile sale publice. O analiză a portalului Mediacritica.md și un articol al portalului StopFals.md arată că la 1 octombrie 2024, candidatul Vasile Tarlev a publicat o adresare către toți candidații la funcția de președinte să semneze un „pact național de protejare a terenurilor Moldovei”. Adresarea se referea la narațiunea falsă că odată cu aderarea la UE se vor vinde pământurile străinilor. Autorităţile din Chișinău au declarat în repetate rânduri că nimeni nu are intenţia să vândă pământuri străinilor.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
În declarația de avere și interese personale pentru 2023 prezentată la CEC, Vasile Tarlev raporta doar salariul soției sale în valoare de 2.363 de lei românești, pe care i-a câștigat din activitatea la compania Tarogo Transport, fondată de fiica mai mare a soților Tarlev. Totodată, Tarlev raporta 360.000 de euro dintr-un contract de înstrăinare a unui imobil. De asemenea, el a trecut în declarația de avere 3 terenuri agricole moștenite în 2012, un apartament cu suprafața de 70,3 m. p. moștenit în 2015, o casă de locuit de 47,1 m2 moștenită în 2006 și un apartament de 53,6 m. p., pe care l-a obținut prin donație în 2023. Valoarea apartamentului constituie 298.000 de lei. De asemenea, Tarlev ținea la bancă 32.000 de euro și 8.000 de lei românești. Totodată, el a raportat câte o cotă parte de 34% în două companii, Tarus International SRL și Proivis Prim SRL.
În declarația de avere pentru 2024, prezentată la CEC, Tarlev de asemenea nu raportează venituri din salariu. El a trecut în declarația de avere doar salariul de 88.000 de lei românești obținut de soția sa, aceleași terenuri agricole și aceleași imobile pe care le-a raportat un an mai devreme, la care se adaugă o nouă casă de locuit de 182,6 m2 pe care a cumpărat-o în 2024 cu 6,4 milioane de lei. Totodată, Tarlev nu a indicat faptul că și-a înstrăinat cota-parte pe care o deținea un an mai devreme în cadrul companiei Proivis Prim SRL.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
Între 2001–2008, Guvernul condus de Vasile Tarlev a funcționat ca un executiv eminamente tehnocratic și subordonat politic șefului de atunci al statului. O analiză din 2008 a IDIS „Viitorul” a arătat că Guvernul Tarlev era controlat de Președinție, dar nu de Parlament. „Dacă deciziile cele mai importante se iau de către instituţia prezidenţială, atunci rolul Guvernului se reduce la rolul unei simple maşini de vot. Acest lucru încalcă principiul separărilor puterilor în stat şi constituie o abatere de la normele democratice, ba mai mult, încetineşte tranziţia Moldovei către o democraţie consolidată”, se arată în analiză.
Reporterii Centrului din Investigații Jurnalistice au semnalat mai multe abuzuri atribuite fostului premier în perioada sa de guvernare. Una dintre acuzațiile aduse este legată de felul în care a gestionat în 2003 „criza grâului”. În timp ce Moldova se confrunta cu un deficit de grâu, persoane asociate lui Vasile Tarlev ar fi făcut export de cereale. Mai exact, un agent economic condus de un văr de-al fostului prim-ministru, Petru Tarlev din Başcalia, Basarabeasca, a exportat sute de tone de grâu alimentar. Ulterior, într-un interviu din 2011, Vasile Tarlev a spus că aceasta ar fi o istorie inventată: „Când am citit şi eu în ziare că o firmă a unui Tarlev exportă grâu, m-am adresat CCCEC şi poliţiei să clarifice situaţia. Se spunea că e verişorul meu, dar eu am cel puţin 50 de verişori drepţi. Am şi un frate cu acest nume, dar nu este el absolut. Organele mi-au spus că grâul exportat de această firmă este adus din Kazahstan, fiind reexportat prin Republica Moldova. Astfel de firme erau sute şi noi trebuia să le mulţumim, căci ne lăsau impozite”.
De guvernarea lui Vasile Tarlev este legat începutul demolării stadionului republican, care nu a fost reconstruit nici până în prezent. În 2006, Guvernul Tarlev și-a propus să renoveze stadionul și a început cu demolări în vara anului 2007. Tarlev, personal, a urcat la volanul unui excavator și, demonstrativ, a demolat un zid. Ex-premierul declara că în locul stadionului va fi construită o arenă modernă, o parcare și un hotel. Spațiul este în paragină și până în prezent. În iunie 2024, când candida la prezidențiale, Tarlev a comentat, solicitat de jurnalistul Anatolie Golea: „Lichidarea sau demolarea stadionului nu a fost inițiativa mea, nu am fost responsabil pentru acest caz. Vom veni la putere și vă vom demonstra că vom face ordine acolo și cu vânzarea terenului pe acest stadion și la ce preț trebuie vândut și unde să construim acest stadion, dar intenționez să construiesc un stadion în același loc unde a fost”.
Cazier judiciar
Unul dintre cele mai controversate episoade din biografia lui Vasile Tarlev se referă la poziția sa de director al S.A. „Bucuria”. Atunci, el a semnat o garanție pentru un credit care a dus compania într-un proces lung, ajuns până la CEDO.
Pe 29 august 2000, Tarlev, care era atunci director general, a trimis o scrisoare către Moldindcombank prin care anunța că „Bucuria” este gata sa garanteze cu propriile active împrumutul de 1,9 milioane de dolari pe care îl solicita atunci de la această bancă. Cu banii din credit, o companie moldoveneasca urma sa cumpere un pachet de acțiuni la S.A. ”Bucuria”, care aparțineau la acel moment unor investitori străini.
Banca a acordat împrumutul, dar peste un an, pe 28 iunie 2001, a cerut rambursarea integrală a creditului garantat. Drept urmare, compania a depus o plângere penală împotriva lui Tarlev, care însă a fost respinsă de procurorul general, pe motiv că faptele invocate nu constituie o infracţiune. În octombrie 2008, acţionarii SA Bucuria au apelat la CtEDO.
În decembrie 2008, compania a fost informată că Procuratura Generală a redeschis dosarul penal în privinţa acţiunilor presupus ilegale ale lui Tarlev. Cazul a fost examinat la Curtea de la Strasbourg, fiind analizat dreptul la un proces echitabil.
În mai 2011 Curtea a decis că nu este necesar să se examineze plângerea, cererea fiind considerată în unanimitate inadmisibilă. Iată cum a comentat Vasile Tarlev situația într-un interviu din 2011 pentru „Timpul ”:
„Este creditul pe care l-am luat, cu aprobarea Consiliului fabricii, de la Moldincombank pentru ca să procurăm pachetul majoritar de acţiuni. 68% din active erau deţinute de unele fonduri de investiţii, care nu aveau nimic cu întreprinderea. Atunci am propus colectivului să răscumpărăm aceste acţiuni, iar întreprinderea să devină «fabrică populară», aşa ca «Ionel». Am convins acţionarii să ne vândă pachetul, care costa 14 milioane de dolari, cu numai 2 mln 100 mii. Dacă luam banii din mijloacele circulante ale fabricii, îi paralizam activitatea. Am decis să luăm creditul şi, pe parcursul a şapte-zece ani, să-l restituim şi să devenim o «fabrică populară». După ce am plecat de la «Bucuria», lucrul n-a fost dus până la capăt. Noua conducere a hotărât ca alţii să întoarcă creditul. Ei au şi devenit acţionari. Tarlev nu a pus mâna pe nici un bănuţ la «Bucuria»”.
