Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Problemele Curţii de Conturi: Impunitatea…

Problemele Curţii de Conturi: Impunitatea şi dependenţa politică

456-curtea-de-conturiSituaţia privind implementarea recomandărilor Curţii de Conturi (CC) este îngrijorătoare, constată Transparency International (TI) Moldova. În urma unei evaluări complexe şi după ce independenţa politică a instituţiei a fost pusă la îndoială în mai multe rânduri, experţii recomandă „examinarea oportunităţii numirii la conducerea CC a reprezentantului opoziţiei”.

Practica arată că la selectarea şi numirea membrilor CC se pune accentul pe criteriul politic şi nu pe integritate şi profesionalism, existând un risc înalt al influenţei politice asupra instituţiei, se menţionează în evaluarea TI Moldova. Exemplul cel mai elocvent, potrivit autorilor studiului, este numirea în funcţia de preşedinte al CC a lui Serafim Urechean, fost lider al Alianţei Moldova Noastră (AMN), după ce aceasta a fuzionat cu Partidul Liberal Democrat din Moldova, aflat la guvernare. Rezervele vis-a-vis de independenţa CC au fost amplificate şi de animozităţile dintre preşedintele şi vicepreşedintele instituţiei, inclusiv de acuzele de muşamalizare a informaţiilor din materialele de audit ale CC, de neobiectivitate a rapoartelor de audit, aduse de către acesta la adresa Preşedintelui CC, se mai spune în evaluare. Autorii studiului mai relevă faptul că verificarea prealabilă a candidaţilor la funcţiile de membri ai CC nu se efectuează, deşi există o lege în acest sens, fapt ce permite angajarea în cadrul instituţiei a unor persoane cu trecut reproşabil.

Reacţia Curţii de Conturi la studiul TI Moldova

Un şir de probleme, menţionate în studiu, cum ar fi situaţia privind implementarea recomandărilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), se află în permanenţă în vizorul instituţiei, pe parcursul ultimilor ani fiind întreprinse măsuri în vederea soluţionării acestora. În opinia Curţii de Conturi, unele afirmaţii din studiu sunt subiective şi nu conţin o analiză profundă a subiectului vizat. Spre exemplu, la compartimentul Resurse (practică) nu este relevantă constatarea din studiu, precum că „reprezentanţii autorităţilor publice auditate de CC consideră că profesionalismul şi obiectivitatea auditorilor, precum şi încrederea în corectitudinea acestora au scăzut”. Potrivit autorilor studiului, constatarea a fost făcută cu trimitere la alt studiu al Transparency International – Moldova, făcut public încă în anul 2011 şi care nu poate fi considerat actual, deoarece suntem deja în anul 2014, iar în activitatea CCRM şi a entităţilor auditate s-au produs schimbări majore. Referitor la propunerea elucidată în studiu, ca „la conducerea instituţiei să fie numit un reprezentant al opoziţiei”, considerăm, că aceasta nu corespunde bunelor practici internaţionale în domeniul auditului public extern, deoarece acest fapt contravine principiului asigurării independenţei Curţii de Conturi şi creează condiţii pentru o „sponsorizare” politică a instituţiei.

Recomandări care nu se implementează

Curtea de Conturi (CC) este instituţia care are dreptul prin lege să identifice multiplele încălcări ale legislaţiei la utilizarea mijloacelor financiare şi administrarea patrimoniului public, expediind rapoartele de audit la entităţile auditate pentru remedierea situaţiei şi, după caz, organelor de drept, pentru luarea măsurilor de rigoare faţă de cei vinovaţi. „Cu toate acestea, o parte considerabilă a recomandărilor CC nu se implementează, cauzele principale fiind lipsa sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei de către membrii organelor colegiale de decizie şi pentru iresponsabilitate managerială, impunitatea factorilor de decizie vinovaţi de utilizarea neconformă a mijloacelor publice, implicarea insuficientă a Guvernului şi Parlamentului în monitorizarea implementării hotărârilor CC”, se menţionează în evaluare.

Rapoartele CC sunt expediate în scop informativ, pentru luare de atitudine, Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe şi Parlamentului. În 2009 CC a expediat Parlamentului 30 de rapoarte de acest gen, în 2010 – 17, în 2011 – 34 de rapoarte. Expertul care a efectuat evaluarea a remarcat că, în ultimii ani, conlucrarea CC cu Parlamentul s-a îmbunătăţit uşor, totuşi, acesta consideră conlucrarea insuficientă, „atât din cauza necunoaşterii de către deputaţi a specificului activităţii CC, cât şi din lipsa unor proceduri care ar reglementa colaborarea dintre instituţii”. În opinia expertei care a realizat evaluarea, Raportul anual al CC trebuie să fie examinat în prezenţa factorilor de decizie ai entităţilor auditate, pentru ca aceştia să se pronunţe asupra constatărilor CC şi să informeze despre măsurile întreprinse.

Cauzele neimplementării hotărârilor CC

Potrivit expertei, raportul CC trebuie audiat în Parlament concomitent cu raportul Guvernului privind executarea bugetului pentru anul precedent, ceea ce ar permite de a elucida la timp principalele probleme constatate de CC şi de a solicita explicaţii, inclusiv de la organele de drept, privind cauzele neimplementării recomandărilor şi cerinţelor CC. Autorii evaluării, deşi au constatat o îmbunătăţire a relaţiilor CC cu Parlamentul, remarcă, totodată, o înrăutăţire a relaţiei cu Guvernul, explicată inclusiv prin nerealizarea sau realizarea parţială a cerinţelor Planului de acţiuni de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie în ceea ce priveşte prezentarea la Guvern a rapoartelor autorităţilor publice. Deşi hotărârile CC asupra rapoartelor de audit sunt executorii pentru toate entităţile auditate, situaţia privind implementarea recomandărilor CC este îngrijorătoare, constată autorii evaluării. Potrivit CC, în 2011, nivelul de executare a recomandărilor a fost de 44,2%, iar în 2012 – de 46,6%.

Reprezentanţii societăţii civile remarcă mai multe cauze ale neimplementării hotărârilor CC, cele mai importante fiind: impunitatea factorilor de decizie vinovaţi de utilizarea neconformă a mijloacelor şi patrimoniului public; lipsa sancţiunilor pentru încălcarea legislaţiei de către membrii organelor colegiale de decizie, pentru iresponsabilitate managerială şi neimplementarea hotărârilor CC; implicarea insuficientă a Guvernului şi Parlamentului în procesul de monitorizare a implementării hotărârilor CC. Evaluarea constată şi alte probleme în implementarea hotărârilor CC, inclusiv lipsa probelor concludente în rapoartele de audit ale CC; nefuncţionalitatea Consiliului de cooperare cu organele de drept; dificultăţi în investigaţiile organelor de drept (ce ţin, în special, de acumularea probelor privind întreprinderile-fantomă şi firmele off-shore, cunoştinţele insuficiente ale ofiţerilor de urmărire penală în domeniul financiar); neluarea în considerare a implementării recomandărilor CC la aprecierea performanţei autorităţilor publice/managerilor acestora sau coruperea unor reprezentanţi ai organelor de drept şi judiciare.

Propunere: Conducerea CC, pentru opoziţie

Autorii evaluării au remarcat şi faptul inactivităţii Consiliului de colaborare cu organele de drept, format de CC, care are în componenţă reprezentanţi ai Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai CC, şi care se întruneşte la solicitarea uneia dintre parţi, având ca scop analiza preliminară a materialelor auditurilor CC şi stabilirea necesităţii remiterii acestor materiale organelor de drept. În 2012, de exemplu, din cele 16 materiale remise de CC organelor de drept, doar o singură hotărâre a fost examinată în Consiliu. Expertul a mai remarcat faptul că, în cel puţin două cazuri, angajaţii Curţii care au auditat anumite autorităţi publice, în scurt timp după eliberarea din funcţie, s-au angajat acolo în serviciu. Restricţia de postangajare nu se respectă atât din cauza lipsei unui mecanism clar de monitorizare a acesteia, cât şi din lipsă de sancţiuni pentru cei care o încalcă.

Totodată, independenţa financiară a CC poartă un caracter declarativ, întrucât, din insuficienţă de fonduri, Curtea nu poate atrage specialişti calificaţi din sectorul privat şi/sau experţi străini pentru efectuarea unor audituri specifice, cum ar fi cele referitoare la activitatea instituţiilor bancare. O altă problemă pusă în discuţie de evaluatori se referă la faptul că, din 2006 până în 2011, nicio persoană cu funcţie de răspundere nu a fost condamnată penal pentru neregulile semnalate în rapoartele CC. TI Moldova, pe baza evaluării, a formulat mai multe propuneri pentru instituţiile statului în ceea ce priveşte CC. Astfel, se propune verificarea prealabilă a candidaţilor pentru funcţia de membru al CC, în special din punct de vedere al integrităţii şi profesionalismului acestora, examinarea oportunităţii numirii la conducerea CC a unui reprezentant al opoziţiei, examinarea oportunităţii semnării unui acord între Guvern şi CC privind desfăşurarea unor şedinţe ale Guvernului la care se vor examina rezultatele auditurilor CC, abilitarea Corpului de control al prim-ministrului cu atribuţii de supraveghere a implementării recomandărilor CC, dar şi efectuarea auditului extern al raportului financiar al CC de către o companie de audit internaţională, selectată prin concurs, şi asigurarea transparenţei rezultatelor acestui audit. Evaluarea CC face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.

V.M.