Oamenii Moscovei din interiorul statului
În Republica Moldova, dosarele de spionaj legate de Federația Rusă au devenit vizibile public mai ales după 2022, pe fundalul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al acuzațiilor autorităților de la Chișinău privind tentative de destabilizare. Juridic, aceste cazuri sunt încadrate în principal la art. 337 – Trădarea de Patrie și, după caz, art. 338 – Spionajul din Codul penal. Codul penal prevede că trădarea de patrie poate include spionajul, divulgarea secretului de stat sau acordarea de ajutor unui stat străin/unei organizații străine pentru activități ostile împotriva securității R. Moldova.
Modificări legislative:
Codul penal a introdus infracțiunile de trădare de Patrie (art. 337) și spionaj (art. 338) în capitolul privind infracțiunile contra autorităților publice și securității statului. Textul art. 337 a fost modificat ulterior de mai multe ori.
Art. 337 a fost modificat prin adoptarea Legii nr. 9 din februarie 2023.
În iunie 2024, Parlamentul a aprobat modificarea art. 337, enumerând expres formele trădării: trecerea de partea inamicului, spionajul, divulgarea secretului de stat și acordarea de ajutor unui stat străin, unei organizații străine, unei entități anticonstituționale sau reprezentanților lor pentru desfășurarea de activități ostile împotriva securității statului.
În februarie 2025, Curtea Constituțională a examinat o sesizare privind previzibilitatea normelor referitoare la spionaj/trădare prin spionaj, în contextul art. 337 și 338 din Codul penal, pe care a declarat-o inadmisibilă.
Peste jumătate de an, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă și sesizarea privind formularea veche a art. 337, ridicată în dosarul lui Denis Cuculescu.
Cazuri publice documentate:
La 23 februarie 2023, SIS și PCCOCS au anunțat destructurarea unei rețele investigate pentru trădare de patrie și spionaj. Potrivit autorităților, cinci cetățeni ai R. Moldova, dintre care doi arestați în decembrie 2022, ar fi fost recrutați de reprezentanți ai serviciilor speciale ale unui stat străin pentru acțiuni de destabilizare, inclusiv recrutarea de persoane pentru proteste violente, finanțarea unor activități subversive și încercări de schimbare prin violență a ordinii constituționale. Ancheta viza și cetățeni străini suspectați că au coordonat și finanțat rețeaua. Investigațiile au început în 2020, iar autoritățile au precizat că persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției.
Dosarul Denis Cuculescu.
În ianuarie 2026, Denis Cuculescu a fost condamnat în primă instanță la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie și escrocherie. Potrivit instanței, acesta a fost recrutat, prin intermediul lui Nidjat Askerov, de o rețea coordonată de persoane afiliate FSB-ului rus și a facilitat, în perioada 2020–2022, transferul în R. Moldova al unor fonduri provenite din Rusia prin criptomonede, o parte dintre acestea fiind folosite pentru finanțarea unor activități de destabilizare și manipulare a opiniei publice. Sentința reține că inculpatul a participat inclusiv la finanțarea unor acțiuni de propagandă antiucraineană și la recrutarea de persoane pentru proteste violente. Instanța a dispus arestarea preventivă a acestuia până la rămânerea definitivă a hotărârii, Cuculescu fiind dat în căutare.
Cazul Alexandru Balan, fost adjunct SIS.
Alexandru Balan a fost acuzat în România de trădare și transmitere de informații secrete către KGB-ul din Belarus, structură aliată serviciilor ruse. DIICOT l-a trimis în judecată în februarie 2026. În R. Moldova, acesta a fost condamnat în aprilie 2026 la 1 an și 6 luni pentru divulgarea secretului de stat, apoi grațiat și predat în cadrul unui schimb prin care doi ofițeri SIS deținuți în Rusia au fost eliberați. Împreună cu Balan a fost predată și Nina Popova, soția unui militar rus, originară din Federația Rusă, care a fost condamnată în octombrie 2025 la un an de închisoare în R. Moldova pentru că a încercat să corupă un angajat din cadrul Poliției de Frontieră pentru a-i facilita accesul în R. Moldova.
Dosarul Gorgan.
Dosarul Igor Gorgan a demarat în iunie 2024, după ce publicația The Insider, împreună cu „Țara Mică”, a publicat o investigație bazată pe corespondența de pe Telegram dintre fostul șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale și presupusul său curator din cadrul Direcției Principale de Informații a Federației Ruse (GRU), colonelul Alexei Makarov. Potrivit investigației, Gorgan ar fi transmis în mod regulat informații despre situația politică și militară din R. Moldova, precum și despre cooperarea Chișinăului cu Ucraina. Jurnaliștii susțin că, deși a fost demis din funcția de șef al Statului Major la sfârșitul anului 2021 de președinta Maia Sandu, Gorgan și-a păstrat contactele în Ministerul Apărării, iar în iulie 2023 s-a angajat la Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), continuând, potrivit investigației, să fie un informator important pentru GRU. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a declarat că informațiile deținute de instituție confirmă autenticitatea datelor prezentate în investigație.
În urma dezvăluirilor, Igor Gorgan a fost suspendat din funcția de șef al securității UNHCR Moldova pe durata unei anchete interne. Procuratura Generală a solicitat informații suplimentare de la SIS pentru a decide inițierea unei cauze penale pentru trădare de patrie, iar ulterior dosarul a fost preluat de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Pe 13 iunie 2024, PCCOCS a anunțat deschiderea unei cauze penale privind pretinse acțiuni subversive constând în transmiterea către un stat străin a unor informații referitoare la sistemul național de apărare. Totodată, președinta Maia Sandu i-a retras lui Igor Gorgan toate distincțiile de stat.
Ulterior, PCCOCS a confirmat că Igor Gorgan a fost pus oficial sub învinuire în dosarul de presupus spionaj în favoarea Federației Ruse. Potrivit procurorilor, acesta se prezintă la audieri atunci când este citat, iar ancheta penală privind presupusele fapte de trădare și transmitere de informații sensibile continuă.
Dosarul Ion Creangă
Dosarul fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, a fost deschis în iulie 2024, acesta fiind acuzat de trădare de patrie și de colaborare cu un reprezentant al serviciilor ruse de informații care activa sub acoperire diplomatică în R. Moldova. Potrivit procurorilor, Creangă ar fi avut, pe parcursul mai multor ani, întâlniri repetate la Chișinău cu Dmitri Kelov, angajat al Ambasadei Federației Ruse, căruia i-ar fi transmis informații privind măsurile de consolidare a capacităților de apărare ale R. Moldova, situația din regiunea transnistreană și cooperarea Chișinăului cu state partenere în domeniul securității. Autoritățile susțin că aceste informații vizau interesele de securitate ale statului și au fost furnizate unui reprezentant al unui stat străin.
Ion Creangă a fost reținut în flagrant în iulie 2024, în timpul unei întâlniri cu Dmitri Kelov. Potrivit informațiilor publicate de RISE Moldova, în locuința sa au fost găsiți 1 100 de dolari, iar alți 500 de dolari se aflau la locul întâlnirii. În geanta diplomatului rus a fost descoperit proiectul Strategiei Naționale de Apărare a R. Moldova pentru perioada 2024–2034. Procurorii susțin că banii reprezentau plata pentru informațiile transmise, în timp ce Creangă respinge acuzațiile și afirmă că suma era destinată unei călătorii la copiii săi din Viena.
Procesul a fost trimis în judecată, însă în 2026 examinarea cauzei a fost reluată de la zero după demisia judecătoarei Arina Ialanji, dosarul fiind redistribuit magistratului Veaceslav Cernalev. Între timp, Ion Creangă a fost plasat sub control judiciar. În ultimele luni, ședințele de judecată au fost amânate în repetate rânduri din cauza absenței inculpatului.
În același dosar este vizat și un fost ofițer de la Poliția de Frontieră și soția acestuia.
