• Cum justifică autorităţile dosarul penal pe numele magistratei Domnica Manole

    Cum justifică autorităţile dosarul penal pe numele magistratei Domnica Manole
    vizualizări
    06 iunie 2016 | 06:32

    Demersul procurorului general şi hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii de a demara urmărirea penală în privinţa judecătoarei Curţii de Apel Chişinău, Domnica Manole, a iniţiat un val de discuţii în societate şi a făcut-o pe magistrată să iasă din sediul CSM cu ochii în lacrimi, acuzând că s-ar încerca intimidarea ei. Dosarul penal are la bază o plângere a Comisiei Electorale Centrale, iar Iurie Ciocan, preşedintele instituţiei, susţine că acel demers a fost făcut pentru că „ni s-a creat impresia că acţiunea întreprinsă de judecătoarea Manole a fost una cu rea-credinţă”.

    La 14 aprilie 2016, Domnica Manole, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chişinău, anula hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 30 martie 2016 care respingea organizarea unui referendum propus de Platforma „Demnitate şi Adevăr” şi obliga instituţia să iniţieze acel referendum republican. A doua zi, reprezentanţii CEC au atacat decizia la CSJ, iar peste doar o săptămână, la 22 aprilie 2016, printr-o hotărâre semnată de judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru şi Oleg Sternioală, instanţa supremă anula decizia magistratei Manole ca fiind „ilegală”. Ulterior, CEC s-a adresat Procuraturii Generale (PG) şi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cerând investigarea acţiunilor judecătoarei care, la Apel, nu le-a dat dreptate. În acest context, pe 23 mai, Eduard Harunjen, procuror general interimar, se adresează la CSM, cerând acordul pentru iniţierea urmăririi penale pe numele judecătoarei. Procurorul îşi explică demersul prin faptul că CSJ a constatat că hotărârea Domnicăi Manole a fost luată cu „interpretarea eronată de prima instanţă a unei legi care nu putea fi aplicată, deoarece era abrogată, depăşirea limitelor împuternicirilor de către prima instanţă prin faptul interpretării Constituţiei…”.

    Ciocan: „Refuz să cred că ea nu cunoştea asta”

    Astfel, dosarul penal a fost deschis în urma sesizării depuse la PG de către Iurie Ciocan, preşedintele CEC. „Ne-am făcut o concluzie în urma hotărârii CSJ şi am decis să depunem plângere la PG, deoarece ni se crease impresia că judecătoarea a acţionat cu rea-credinţă, ignorând prevederile legii şi aplicând o lege care nu mai este în vigoare de 16 ani. Dânsa şi-a motivat hotărârea bazându-se pe o lege care nu poate fi aplicată, cea cu referire la judeţe. Am înţeles că am fost puşi, împreună cu instituţia, în poziţia că am fi împotriva poporului. În realitate, noi am aplicat legea, iar asta a constatat ulterior şi CSJ”, îşi motivează demersul Iurie Ciocan, precizând că sesizarea a fost semnată, cu o singură excepţie, de toţi membrii CEC.

    „Am decis să se examineze, pentru a vedea dacă nu sunt semne de infracţiune, or, atunci când aplici o altă lege, pot exista motive de bănuieli. Nu am invocat niciun motiv suplimentar în cererea la PG decât cele explicate în hotărârea CSJ. Acolo e scris clar că s-a aplicat o lege care nu mai are putere juridică. Nu ştim cum să încadrăm chestia asta. Să credem că dna Manole nu ştie? Nu credem, ea fiind o judecătoare cu o vechime mare în muncă. Refuz să cred că ea nu cunoştea asta. Nu neapărat trebuia să ne dea dreptate, dar, dacă a hotărât să ne anuleze hotărârea, trebuia să aibă altă motivare. Le-am spus asta şi celor din Platforma DA, că ne-au pus faţă în faţă cu 400 de mii de oameni, impunându-ne practic să alegem: ori încălcăm legea, ori devenim duşmanii societăţii. Am spus că nu pot nici măcar 400 de mii de oameni să mă facă să încalc legea”, precizează Ciocan.

    Harunjen: „Cazul acesta se politizează artificial”

    Eduard Harunjen, procuror general interimar, cel care a depus solicitarea la CSM, susţine că demersul său este unul obişnuit. „La pornirea urmăririi penale am avut două acte pe care ne-am bazat, hotărârea CSJ, definitivă, care este foarte clară şi care spune că dna Manole a aplicat o normă care era abrogată, şi o notă a Inspecţiei Judiciare a CSM, prin care s-au confirmat abaterile de la lege. Astfel, noi nu am avut altă soluţie decât să începem investigaţiile. Dar, pentru a le începe, pentru a putea audia un magistrat, e nevoie de acordul CSM. Asemenea cazuri sunt foarte multe. Am solicitat acest lucru şi în cazul altor judecători. La unii ni s-a dat acordul, la alţii – nu. E un caz obişnuit, diferit doar prin notorietatea sa. Da, sunt multe hotărâri anulate, dar în puţine se scrie că e ilegală şi nu în toate cazurile cineva scrie sesizare la Procuratură”, îşi justifică demersul procurorul general interimar.

    „Nimeni nu a acuzat-o pe dna Manole de fraudă, de încălcare. Există o bănuială că a existat ceva la mijloc, iar hotărârea a fost adoptată cu rea-credinţă. De asta, urmează să investigăm. Elementar, ca s-o întrebăm pe dna Manole în ce condiţii şi de ce a hotărât şi interpretat aşa legea, nu avem altă posibilitate decât să pornim urmărirea penală. Trebuie să o audiem, iar pentru asta e nevoie ca ea să aibă o calitate. Nu-i exclus că această cauză penală, după investigaţii, dacă nu vor fi acumulate probe, va fi încetată. Au mai fost situaţii când dosarele au fost încetate. Nu este imixtiune sau presiune”, precizează Harunjen. Procurorul a amintit şi de o altă solicitare a instituţiei pe care o conduce, de anul trecut, privind urmărirea penală a judecătoarei Manole, în alt dosar, demers pe care CSM l-a respins. „Atunci nimeni nu a protestat. Acum, pentru că este implicată o formaţiune politică, cazul e politizat, ceea ce-i regretabil. Marţea viitoare, voi veni la CSM cu un demers în privinţa altui judecător, într-un caz scandalos. Să vedem dacă şi acolo va protesta cineva. Scrisoarea judecătorilor de la CA Chişinău, în apărarea dnei Manole, e una firească. Ei se simt vulnerabili şi au devenit solidari”, zice Harunjen, aducând exemple recente în care judecătorii de la CA Chişinău ar fi pronunţat decizii dubioase.

    „Cazul se politizează artificial. E un caz de rutină, astfel de cazuri pot fi permanente. Vă promit că, dacă asta, cât de cât, o să-i disciplineze pe judecători şi o să-i pună să gândească înainte să ia o hotărâre, atunci sunt gata să fiu cel mai rău personaj în mass-media. Voi veni cu asemenea demersuri la CSM cât timp voi fi în funcţie”, promite procurorul general interimar.

    Păreri diferite la CSM

    Membrii CSM şi-au dat acordul pentru ca procurorii să o ancheteze penal pe Domnica Manole. Doar trei membri ai CSM, Dumitru Visternicean, Vera Toma şi Tatiana Răducanu, au votat împotrivă. „S-a ajuns la concluzia, în urma cercetărilor, de a acorda posibilitate procurorilor să verifice toate circumstanţele. Asta nu înseamnă că dna Manole este vinovată sau nu. Altă cale de a verifica circumstanţele nu există. Procurorul este lipsit de orice acţiune procesuală. Sesizarea procurorului s-a bazat pe hotărârea CSJ, unde scrie negru pe alb că judecătorul a abuzat, iar procurorul, în urma unei sesizări, este obligat să verifice toate circumstanţele. Urmează să se stabilească dacă abuzul a fost unul interesat sau nu”, precizează Victor Micu, preşedintele CSM. Acesta a menţionat că, iniţial, CEC a trimis o solicitare de a investiga acţiunile judecătoarei Manole pe adresa PG, dar şi pe adresa CSM, astfel că astăzi există şi o constatare a Inspecţiei Judiciare pe marginea acţiunilor magistratei. Aceasta a fost remisă Colegiului de Admisibilitate a Colegiului Disciplinar, care se va pronunța dacă judecătoarea va fi sau nu pedepsită şi disciplinar. „La probe, PG a ataşat un act al Inspecţiei Judiciare. Cele două investigaţii, ale Inspecţiei şi PG, nu au nimic una cu alta. Sunt separate. Ambele vor merge paralel. În dosar, procurorii trebuie să verifice doar dacă e abuz intenţionat, iar Inspecţia Judiciară – dacă e încălcare disciplinară”, explică Victor Micu.

    La CSM au existat însă şi alte păreri, fapt pentru care dezbaterile pe marginea acordului cerut de procurorul general au durat vreo două ore. „Nu era cazul şi nu erau temeiuri pentru a fi dat acordul. Nu din motiv că-i vinovată sau nu. Nu era cazul ca CSM să-şi dea acordul. Trebuie citită motivaţia dnei Manole. Ea a arătat că a existat acea lege şi că există altă lege. Ea i-a dat apreciere. A interpretat legislaţia. Nu cred că este categorică poziţia asta, precum că ea a interpretat o lege care nu există. Păi, instanţele de judecată de multe ori interpretează o lege materială care activa la apariţia raportului juridic, examinând astăzi, când nu mai este în vigoare această lege. Nimeni nu interzice judecătorului să facă acest lucru. Instanţa poate interpreta doar acea lege în care este vizat raportul juridic litigios. E greu de spus că ea a aplicat o lege care nu exista. Sunt foarte multe poziţii diferite privind aplicarea legislaţiei. Atunci când legea nu e clară, nu ştiu dacă este temei absolut de a pune la bază bănuiala rezonabilă că este vorba de o infracţiune, pentru că asta presupune rea-credinţă, intenţie, dar în cazul ăsta e diferit”, menţionează judecătorul Dumitru Visternicean, membru al CSM.

    Ce spune judecătoarea

    Judecătoarea Domnica Manole se declară nevinovată: „Argumentele invocate în sesizarea Procurorului General interimar se bazează exclusiv pe motivarea deciziei Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ. CSJ este o instanță judecătorească și în decizia sa a analizat și a interpretat legislația curentă diferit decât am interpretat eu în hotărârea din 14 aprilie 2016. Un judecător nu poate fi urmărit penal sau disciplinar pentru interpretarea legii, a dovezilor sau pentru faptul că hotărârea sa a fost modificată sau anulată de instanța superioară. Procurorul General interimar urma să arate existența unei bănuieli rezonabile cu privire la fapta penală ca mi se incriminează și anume „pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii”. Atunci când avem un articol din Constituție care se contrazice, când avem o hotărâre a Curții Constituționale prin care s-a constatat deficiența articolului relevant din Constituție și nu avem nicio hotărâre judecătorească de aplicare a acestui articol cu privire la organizarea referendumului constituțional, dar avem o cerere de chemare în judecată cu privire la hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de respingere a cererii de organizare a referendumului, bazându-se pe acest articol problematic din Constituție, eu ca judecător nu puteam să dau o altă hotărâre decât să aplic acest articol utilizând metodele de interpretare prevăzute de lege și doctrină.

    1. Ca să clarific esența divergențelor între hotărârea mea și decizia CSJ. Art. 141 alin. 1 al Constituției prevede că revizuirea Constituției poate fi inițiată de „un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţeni care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.” Prima frază spune clar că sunt necesare 200000 de semnături. A doua frază însă nu indică exact numărul de „cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi”. Anume această prevedere și a fost interpretată, de CEC, ulterior de mine și apoi de Colegiul CSJ. CEC și CSJ au interpretat această prevedere ca însemnând 18 raioane din raioanele curente. Această interpretare înseamnă că de fapt sunt necesare 360000 de semnături (18 * 20000). Eu nu cred ca este corectă o asemenea interpretare, deoarece aceasta de fapt modifică prima frază. Nu poate o condiție secundară, care specifică de unde să provină semnăturile, să includă o condiție mai drastică. Eu am interpretat sintagma de „cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi” ca fiind 5 unități administrativ-teritoriale din cele 10 existente la momentul introducerii acestei prevederi în Constituție, numite județe . Or, la momentul instituirii reglementărilor constituţionale prin Legea constituţională nr. 1115-XIV din 05.07.2000, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (4), art. 10 din Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, abrogată la 29.01.2002, „unitate administrativ teritorială de nivelul doi” constituiau judeţele, unitatea administrativ-teritorială Găgăuzia şi municipiul Chişinău.

    Eu nu am aplicat o normă abrogată, eu doar am interpretat sintagma de „cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi” în virtutea legii în vigoare la momentul adoptării prevederii respective constituționale. Eu sunt convinsă că am interpretat și aplicat legea corect. Dar, decizia CSJ este decizia irevocabilă și aceasta urmează a fi aplicată.

    Respectiv, ne aflăm aici în situația interpretărilor diferite a aceleași norme de către două instanțe diferite, fapt care nu poate în nici un stat democratic constitui temei pentru urmărirea penală a judecătorului. De aceea și am calificat sesizarea Procurorului general interimar nu altceva decât o tentativă de intimidare a mea și un precedent periculos pentru întregul sistem judecătoresc. Eu am încrederea că instanța superioară din țară nu va admite persecutarea unui judecător pentru interpretarea legii”, ne-a spus, într-un răspuns în scris, judecătoarea Domnica Manole, la subiect. 

    Colegi de la Apel, judecători din România şi ONG-uri – în susţinerea judecătoarei

    Solicitarea procurorului general de a cere urmărirea penală a judecătoarei Domnica Manole a fost criticată de nu mai puţin de 15 judecători de la CA Chişinău, colegi ai magistratei. Aceştia s-au solidarizat şi, într-un gest fără precedent, au trimis o scrisoare pe adresa CSM şi a PG, subliniind că „procurorul general interimar şi-a asumat un atentat fără precedent asupra independenţei justiţiei, contrar standardelor internaţionale în domeniul justiţiei, contrar obiectivelor de integrare europeană promovate de corpul judecătoresc”. Demersul a fost criticat şi de mai multe organizaţii non-guvernamentale din domeniul justiţiei, care au considerat solicitarea procurorului general „una tendenţioasă şi periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc”. O scrisoare de susţinere în favoarea Domnicăi Manole a fost semnată şi de către „Forumul Judecătorilor din România”. Ulterior, Uniunea Europeană și Ambasada SUA au reacționat cu mesaje de îngrijocare în privința acestui dosar.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Grantul de 10 milioane de euro din tranșa a doua de asistență macrofinanciară din partea UE a intrat în contul Ministerului Finanțelor

    Grantul în valoare de 10 milioane de euro, parte componentă a tranșei a doua din Programul de asistență macrofinanciară a Uniunii Europene pentru Republica Moldova, a intrat p…
    Grantul de 10 milioane de euro din tranșa a doua de asistență macrofinanciară din partea UE a intrat în contul Ministerului Finanțelor

    Un minor de 16 ani și un bărbat de 45 de ani s-au înecat ieri. Recomandările IGSU

    În ultimele 24 de ore, două persoane și-au pierdut viața în bazinele acvatice din R. Moldova, anunță Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) al MAI, care vine cu mai multe recomandări pentru a…
    Un minor de 16 ani și un bărbat de 45 de ani s-au înecat ieri. Recomandările IGSU

    Narcisa Mamaliga, directoarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, răpusă de COVID-19

    Directoarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, Narcisa Mamaliga, în vârstă de 52 ani, a decedat marți, 4 august, în urma complicațiilor provocate de COVID-19. Potriv…
    Narcisa Mamaliga, directoarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, răpusă de COVID-19

    Omor în satul președintelui: Un bărbat a fost ucis în bătaie de către mai mulți consăteni, dar nicio persoană nu a fost reținută. Familia acuză: „Vreo șase persoane îl băteau. Îl băteau cu bâtele, săreau pe pieptul lui”

    Un bărbat în vârstă de 50 de ani, din satul Sadova, raionul Călărași, a decedat pe patul de spital după ce a fost bătut cu cruzime de către mai mulți consăteni în urma unui conflict. Cazul a avut în seara de 25…
    Omor în satul președintelui: Un bărbat a fost ucis în bătaie de către mai mulți consăteni, dar nicio persoană nu a fost reținută. Familia acuză: „Vreo șase persoane îl băteau. Îl băteau cu bâtele, săreau pe pieptul lui”

    332 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Alte 10 decese provocate de coronavirus, inclusiv șefa Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă

    332 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate marți, 4 august, în Republica Moldova, dintre care 8 în stânga Nistrului. Din numărul total de cazuri, 3 sunt de import (Turcia-2, Cehia-1). Bi…
    332 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Alte 10 decese provocate de coronavirus, inclusiv șefa Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă

    Trei instituții medicale din R. Moldova urmează să fie dotate cu dispozitive medicale performante, cu suportul Japoniei

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este în proces de negociere a Acordului de grant cu Japonia, pentru livrarea echipamentelor medicale în cadrul Programului de dezvoltare economică și socială,…
    Trei instituții medicale din R. Moldova urmează să fie dotate cu dispozitive medicale performante, cu suportul Japoniei