Melanka – 1 ianuarie, Bobotează – pe 6. Bisericile din Ucraina se pregătesc să se dezică de calendarul iulian

Biserica Ortodoxă a Ucrainei și Biserica Greco-Catolică Ucraineană (BGCU) nu se grăbesc să treacă la calendarul nou. Principalele motive care împiedică acest proces sunt războiul și reticența unei părți a societății. Deși bisericile sunt conștiente că acest pas este necesar și oricum se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu.

La momentul actual un lucru este clar: atât BGCU, cât și Biserica Ortodoxă a Ucrainei vor să se dezică de stilul vechi – calendarul iulian, după care se conduce și Biserica Ortodoxă Rusă. Hromadske a discutat despre reforma calendarului cu întâistătătorii celor două biserici ucrainene.

După ce calendar se conduc comunitățile creștine

Calendarul bisericesc determină ritmul și viața bisericii. De exemplu, conform calendarului gregorian, Crăciunul se sărbătorește pe 25 decembrie. Potrivit acestuia, ciclul sărbătorilor de iarnă începe cu Postul Crăciunului pe 15 noiembrie, Ajunul Crăciunului este sărbătorit pe 24 decembrie, iar Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie.

În calendarul iulian, după care se conduce Biserica Ortodoxă a Ierusalimului, Georgiei, Rusiei și Ucrainei, precum și Biserica Greco-Catolică Ucraineană, Crăciunul se sărbătorește pe 7 ianuarie, iar ciclul de sărbători începe pe 28 noiembrie (Postul Crăciunului), Ajunul Crăciunului cade pe 6 ianuarie, apoi urmează o serie de sărbători care se termină cu Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, pe 20 ianuarie.

Principalele biserici creștine din Ucraina se conduc astăzi după două calendare: gregorian (Biserica Romano-Catolică) și iulian (Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă).

Există și un al treilea, calendarul iulian cel nou, care nu diferă mult de cel gregorian. Până pe 28 februarie 2800, toate sărbătorile din ambele calendare vor coincide, dar mai departe, pot exista erori, deoarece calendarul iulian cel nou calculează diferit o zi din anul bisect.

Acest calendar a fost elaborat de un astronom sârb, iar în 1923, l-au adoptat mai multe biserici ortodoxe răsăritene. Acestea n-au vrut să accepte calendarul gregorian, care „vine de la Papa catolic”.

În prezent, 9 din 15 biserici locale autocefale orientale se conduc după acest calendar, precum și trei din 23 de biserici catolice orientale.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei optează pentru calendarul iulian cel nou

Pe 18 octombrie 2022, a avut loc o ședință a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, în urma căreia credincioșilor li s-a permis să sărbătorească următorul Crăciun la alegerea lor – pe 25 decembrie sau pe 7 ianuarie.

Cu toate acestea, preotul BOU, Mihail Omelyan, notează că anul acesta „o slujbă (de pe 25 decembrie, n. r.) nu înlocuiește slujbele de Crăciun stabilite de calendarul oficial, ci este doar o ocazie suplimentară de a glorifica evenimentul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos de către cei care doresc să o facă pe 25 decembrie”. Adică aceasta înseamnă că toate sărbătorile principale ale Crăciunului vor avea loc conform calendarului iulian, ca și până acum.

„Vedem că, deocamdată, o mică parte a societății este gata să sărbătorească Crăciunul pe 25 decembrie. Datele Grupului „Rating” arată că 25% dintre credincioși sunt gata. Anul acesta vom vedea câte comunități sunt gata să sărbătorească Crăciunul pe această dată. Ei ne vor furniza date statistice, iar Sinodul le va lua în considerare”, a explicat preotul.

Întrucât Sfântul Sinod nu a decis să schimbe calendarul, sărbătorile religioase vor fi marcate de BOU ca în anul trecut: Sfântul Nicolae pe 19 decembrie, Crăciunul pe 7 ianuarie, Sfântul Vasile cel Mare pe 14 ianuarie, iar Bobotează pe 19 ianuarie.

Cu toate acestea, potrivit Mitropolitului Epifanie al Ucrainei, Biserica Ortodoxă a Ucrainei va înlocui, în cele din urmă, calendarul iulian cu calendarul iulian cel nou. „Este foarte important să rețineți că, dacă biserica va trece la un nou calendar, nu va fi vorba despre calendarul gregorian, ci despre calendarul iulian cel nou”.

În plus, el observă: BOU „face tot posibilul pentru ca această tranziție să nu separe societatea, ci, dimpotrivă, să o unească”.

BGCU planifică tranziția la calendarul gregorian

Șeful Departamentului de Informații al BGCU, părintele Taras Zheplinsky spune că comunitatea greco-catolică din toată lumea se conduce de două calendare: gregorian și iulian.

Biserica are exemple de tranziție de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Recent, în septembrie 2020, aproximativ 170 de parohii din Italia „total și pe deplin” au trecut la stilul nou. Și în Argentina, de exemplu, greco-catolicii s-au condus de calendarul nou când s-au stabilit acolo.

Cu toate acestea, potrivit părintelui Taras, în țări precum SUA și Canada, o reformă deplină nu a avut loc peste tot. De exemplu, în Chicago, două biserici mari, situate la o distanță de 100 de metri una de cealaltă, respectă calendare diferite. Și acest lucru nu este bun, spune părintele.

„Biserica noastră din Ucraina niciodată nu s-a condus după calendarul gregorian. Anul acesta, de asemenea, nu facem nicio modificare atunci când sărbătorim anumite sărbători și nu există încă o tranziție la calendarul gregorian”, explică el.

La începutul lunii decembrie, Preafericitul Sviatoslav a anunțat cele trei începuturi care trebuie respectate pentru ca o astfel de tranziție să aibă loc.

„În primul rând, nu putem schimba data pentru o singură sărbătoare, de exemplu, pentru Crăciun. Pentru că Crăciunul nu este o singură zi de sărbătoare, ci un ciclu de sărbători legate între ele. Pentru BGCU anul acesta nu se pune problema schimbării sau permiterii sărbătoririi Crăciunului pe 25 decembrie. Episcopii noștri au discutat această problemă. O studiem. Singurul lucru este că nu există încă o soluție bine gândită, deoarece tranziția ar trebui să fie totală, nu e vorba de o schimbare pentru o singură sărbătoare”, a explicat părintele Taras.

El a reamintit că anul liturgic, adică succesiunea sărbătorilor, începe pe 1 septembrie.

„Prima mare sărbătoare din cele 12 mari sărbători bisericești este Nașterea Maicii Domnului, pe care o sărbătorim pe 21 septembrie conform calendarului iulian și pe 8 septembrie conform calendarului gregorian. Adică, dacă am trece (la alt calendar), am începe cu Nașterea Maicii Domnului, apoi ar urma Acoperământul Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului în Biserică și am termina cu Adormirea Maicii Domnului”.

BGCU vrea să treacă la noul calendar împreună cu alte biserici, nu de una singură. „Chiar dacă noi, ca comunitate, suntem pregătiți, iar alte biserici nu sunt încă, nu vom îndrăzni să facem acest pas, deoarece poate duce la noi dezbinări în țară, de care astăzi, cu siguranță, nu avem nevoie”, a explicat preotul.

În plus, spune părintele Taras, Biserica Greco-Catolică consideră că orice reformă întotdeauna comportă riscuri. „Astăzi biserica și clerul își îndreaptă toate eforturile pentru a proteja Ucraina, este inoportun să ne ocupăm de reforme care nu vizează direct protejarea Patriei. Biserica Greco-Catolică Ucraineană nu este împotriva tranziției și se pregătește pentru aceasta, dar, ca o mamă bună, nu vrea să certe copiii între ei. Ea dorește ca un pas atât de important să însemne dezvoltare, nu distrugerea societății ucrainene. Cu atât mai mult, în timp de război, avem nevoie de unitate”, a rezumat părintele.

Ce se va schimba și ce va rămâne pe vechi odată cu trecerea la calendarul nou

În subiectul trecerii la un nou calendar, trebuie să înțelegem un lucru important, subliniază ambii preoți: calendarul nu este un canon, adică se vor schimba doar datele sărbătorilor bisericești, și nu dogmele creștine. Tradițiile ucrainene asociate cu sărbătorile religioase, de exemplu, colindele de Crăciun, urăturile, scenele cu Nașterea Domnului, vor rămâne.

Cu toate acestea, odată cu schimbarea calendarului, sărbătorile sfinților, adică ziua numelui, vor fi marcate cu o diferență de 13 zile.

„De exemplu, eu sunt Taras, iar Ziua Sfântului Tarasie până acum era pe 9 martie, iar, conform noului calendar, va fi pe 25 februarie”, explică reprezentantul BGCU.

Acoperământul Maicii Domnului, conform noului calendar, va fi nu pe 14 octombrie, ci pe 1 octombrie.

Schimbarea la Față, când în biserici se sfințesc merele, macul și mierea, va fi nu pe 19 august, ci pe 6 august.

Fiecare sărbătoare religioasă va fi sărbătorită cu 13 zile mai devreme.

Prin urmare, nu va mai exista un al doilea An Bou, care, conform calendarului iulian, se sărbătorește pe 14 ianuarie. Va fi numai un singur An Nou – pe 1 ianuarie. Tot în această zi, va fi sărbătoarea Melanka, dar și Sfântul Vasile cel Mare.

Părintele Taras a studiat la Roma și s-a condus de calendarul gregorian. El spune că procesul de acomodare la noile date durează între un an și trei ani. În rest, calendarul nu afectează, în mod deosebit, viața religioasă.