„Mai multe țări europene nu-și doresc aderarea rapidă a Ucrainei și a Moldovei”. Daniel Vodă răspunde: „Următorii 2-4 ani sunt decisivi pentru a ne face temele pentru acasă”
„O schimbare de guvern la Budapesta nu garantează, în mod automat, deblocarea tuturor proceselor legate de extinderea Uniunii Europene”, explică Daniel Vodă, expert asociat în politică externă și comunicare strategică la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), după ce mai mulți cetățeni au început să se întrebe dacă „mai multe țări europene nu-și doresc aderarea rapidă a Ucrainei și a Moldovei” și dacă „pune asta în pericol tot procesul de integrare europeană”.
Potrivit lui, unele state membre ale UE ar fi folosit exemplul Ungariei pentru a-și masca propriile reticențe față de procesul de extindere accelarată. Totuși, R. Moldova trebuie să continue procesul de aderare, menținând o relație activă și diplomatică cu Balcanii de Vest.
„Din punctul meu de vedere, tocmai din acest motiv, toate țările aspirante la aderare trebuie să facă front comun, să mențină subiectul extinderii sus pe agendă și să vorbească pe o singură voce despre acest proces. Și să muncească la realizarea obiectivelor interne de integrare europeană”, punctează Daniel Vodă.
Expertul precizează că procesul de aderare înseamnă, înainte de toate, implementarea standardelor europene și modernizarea instituțiilor în beneficiul oamenilor.
„Nu vom putea deveni puternici și nu vom putea accede în Uniunea Europeană împreună dacă vom rămâne separați și tratați ca actori individuali, fiecare încercând să convingă 27 de state membre pe cont propriu.
În același timp, pentru disciplina internă, este esențial să respectăm termenele. Următorii 2-4 ani sunt decisivi pentru a ne face temele pentru acasă. Uniunea Europeană este un ideal, dar dacă nu îl transformi în acțiuni programatice, clare și cuantificabile, rămâne doar un obiectiv declarat, nu unul atins”, menționează Vodă.
Totodată, expertul constată că este nevoie ca R. Moldova să comunice mai activ lși diplomatic u Balcanicii de Vest și cu Ucraina, „pentru a uni eforturile în favoarea viitoarei extinderi largi. Extinderea nu este un proces individual, ci unul colectiv, care cere alianțe, coordonare și consistență în mesaj”.
„Foarte curând, pe 1 mai, se vor împlini 22 de ani de la cea mai mare extindere a Uniunii Europene, când zece state: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au devenit membre. A fost momentul în care Europa s-a conectat de la Tallinn la Lisabona și de la Valletta la Stockholm”, aduce aminte Daniel Vodă.
Expertul IPRE explică că „extinderea se construiește prin reforme făcute la timp și prin alianțe inteligente în regiune. Dacă livrăm acasă și acționăm împreună cu Ucraina și Balcanii de Vest, următorul val de extindere va celebra efortul nostru comun”.
Discuțiile despre reticența mai multor țări europene privind aderarea accelerată a R. Moldova vin după ce Peter Magyar, cel care a caștigat alegerile parlamentare din Ungaria, a menționat că nu susține aderarea accelerată a Ucrainei și nu vede ca acest lucru să se înâmple în următorii 10 ani. Anterior, Viktor Orban bloca procesul de negocieri cu Ucraina, punând piedici și țării noastre în acest sens. R. Moldova și Ucraina au parcurs împreună pașii de până acum în procesul de aderare la UE, iar UE le-a tratat ca pe un tandem.
Despre acest lucru a vorbit și viceministrul polonez Radosław Sikorski, care a declarat că „Comisia Europeană a lansat ideea unei scurtături către aderare. Acest lucru nu se va întâmpla. Credem că Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, așa cum a trebuit și noi”.
