DW: Țările baltice și scenariul retragerii SUA din NATO

Donald Trump a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării valoarea NATO. Vecinii Rusiei de la Marea Baltică urmăresc declaraţiile sale cu mare îngrijorare, scrie Deutsche Welle (DW).

În ultimele şase săptămâni ale războiului SUA şi Israelului împotriva Iranului, restul statelor membre NATO s-au ţinut deoparte. În timp ce unii aliaţi ai SUA au evitat să acorde ajutor pentru acţiunea militară şi alţii au barat de-a dreptul folosirea infrastructurii lor militare, ţările baltice au avut o cu totul altă atitudine, notează sursa citată.

Toate trei ţările au descris operaţiunea Epic Fury ca de înţeles, date fiind programul nuclear iranian, ameninţările Teheranului la adresa ţărilor vecine şi sprijinului acordat Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, după cum a declarat preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics.

DW scrie că liderii ţărilor baltice au salutat şi uciderea liderului suprem iranian la sfârşitul lunii februarie, apreciind că văd în asta o nouă şansă acordată poporului iranian de a-şi determina propriul viitor.

Estonia şi-a semnalat dispoziţia de a-şi trimite navele de deminare în Strâmtoarea Ormuz. Lituania a mers mai departe, declarându-se dispusă să trimită trupe în ajutorul Washingtonului dacă aceasta i se va cere.

Raţiunea acestui sprijin a fost explicată de preşedintele lituanian Gitanas Nauseda. „Noi nu putem spune pe de-o parte că prezenţa trupelor americane pe teritoriul Lituaniei este o chestiune de la sine înţeleasă şi noi o acceptăm simplu ca pe un dat, dar pe de alta, când suntem rugaţi să contribuim la misiuni internaţionale, să spunem că asta nu este treaba noastră”, a declarat el pentru mass media lituaniene.

Publicația notează că pentru statele baltice a sprijini SUA, cel mai puternic aliat al lor, este considerat un aspect crucial pentru propria lor securitate, mai ales în legătură cu ameninţarea reprezentată de Rusia.

În timpul săptămânii în curs purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, a avertizat că cele trei ţări vor avea de suferit „consecinţe serioase” dacă, aşa cum se zvoneşte, îşi pun spaţiul aerian la dispoziţie pentru atacuri cu drone asupra Rusiei. Toate cele trei state baltice resping ferm aceste acuzaţii.

Evită să-l irite pe Donald Trump

DW scrie că de la izbucnirea războiului împotriva Iranului statele baltice s-au poziţionat drept „aliaţi-model”. Ele au fost astfel calificate de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, alături de Polonia şi de ţări partenere de la Golful Persic.

La fel ca Polonia, statele baltice s-au numărat printre primii membri ai NATO care au răspuns cererii preşedintelui american de a-şi majora cheltuielile de înarmare, şi se numără acum printre liderii alianţei la acest capitol. În 2025 Polonia a alocat apărării 4,5% din PIB, Lituania 4%, Letonia 3,7%, şi Estonia 3,4%. Spre comparaţie, SUA au alocat în acelaşi scop 3,2% din PIB.

Cercetătorul Sergejs Potapkins de la Institutul Leton pentru Afaceri Internaţionale a descris această politică drept „stil caracteristic de semnătură”, cu obiectivul „de a încerca să nu-l irite pe Donald Trump şi, în general, pentru a nu intra în sfera lui de interes, astfel încât atitudinea faţă de ţările baltice care există din 2022 să continue cât mai mult posibil”.

Publicația transmite că politica actuală a ţărilor baltice, descurajare prin interzicere, pleacă de la premisa că un adversar nu va îndrăzni să atace un membru NATO dacă este convins că nu-şi poate atinge obiectivele. După cum fostul preşedinte al SUA Joe Biden şi alţi lideri europeni au tot asigurat, NATO este gata să apere fiecare centimetru pătrat din teritoriul lor.

Această strategie a înlocuit descurajarea prin răzbunare. Potrivit lui Potapkins, această politică anterioară nu era pe placul ţărilor baltice fiindcă implica posibilitatea ocupării parţiale a teritoriului lor.

Ţările baltice planifică întărirea propriei apărări

DW scrie că în realitate remarcile sceptice ale lui Trump legate de apărarea aliaţilor din NATO nu au produs mare surpriză în ţările baltice. Un sondaj realizat în 2025 în Letonia a arătat că doar 43% din repondenţi sunt de părere sau tind să creadă că NATO va fi dispusă să lupte pentru ţară în cazul în care va fi atacată, în timp ce 41% au declarat că în opinia lor asta nu se va întâmpla.

Conştientizarea propriei responsabilităţi pentru apărare a determinat statele baltice să formeze gărzi naţionale de voluntari, cu sarcina de a face ocupaţia imposibilă în regiune în cazul unui atac din partea Rusiei, notează sursa citată.

Sigita Struberga, secretar general al Organizaţiei Transatlantice din Letonia, a declarat că letonii înţeleg tot mai bine că nu există o armată separată a NATO, ci că „NATO suntem noi”.

„Având în vedere numărul celor care efectuează stagiul militar obligatoriu şi efectivele armatei de profesionişti, totalul nu este suficient. Avem nevoie de gărzi naţionale”, a declarat ea pentru DW.

Întărirea prezenţei NATO

Ca parte a pregătirilor în vederea reducerii implicării SUA în NATO, Potapkins consideră necesară trimiterea de contingente militare aliate din alte ţări. Astfel de forţe sunt staţionate în fiecare din cele trei ţări baltice.

În Lituania asta include Brigada Blindată 45 germană. Aceasta numără în prezent în jur de 1800 de militari şi este planificată extinderea sa la 4800 de militari şi 200 de angajaţi civili în anul 2027.

O brigadă multinaţională condusă de Canada în Letonia numără în jur de 2000 de militari. În Estonia sunt staţionaţi aproximativ 1500 de militari ca parte a unui grup de luptă multinaţional, condus de Marea Britanie.

„Întărirea contingentelor este acum prioritatea numărul unu atât pentru diplomaţi cât şi pentru militari atunci când poartă discuţii cu partenerii”, a dezvăluit Potapkins.

În plus, el îndeamnă ţările baltice să-şi pregătească rapid infrastructura militară, „colţi de dragon” antitanc şi sisteme anti-dronă, în cazul în care SUA îşi revizuiesc rolul în cadrul NATO. Dacă asta se va întâmpla, alţi aliaţi din NATO se vor concentra probabil pe propria lor securitate, lăsând ţărilor baltice un spaţiu de manevră limitat în vederea realizării unor astfel de proiecte.