Premierul Vasile Tofan prezintă conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul II
Premierul Vasile Tofan prezintă, în cadrul unei conferințe de presă, conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul doi.
Știrea se actualizează:
Cele 32 de raioane vor fi înlocuite cu 3 regiuni mari. Totodată, va fi creat municipiul Taraclia, dar vor fi păstrate și Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia (UTAG) și municipiile Chișinău și Bălți.
Într-o conferință de presă, premierul Vasile Tofan a anunțat că scopul reformei este simplificarea organizării administrative, reducerea dimensiunii nivelului II, a atribuțiilor și a costurilor, iar cheltuielile care mergeau pentru administrarea raioanelor vor merge pentru nevoile comunităților.
„Astăzi avem 32 de raioane, propunerea noastră este să le înlcouim cu trei regiuni: nord, centru și sud. Chișinăul și Bălți își vor păstra statuluia actual. UTA Găgăuzia își păstrează și ea statutul actual. Taraclia va fi reorganizată într-un municpiul de nivelul II.
Logica reformei poate fi redusă la patru puncte esențiale. Unu, mai puține regiuni. Doi, mai puține competențe la nivelul II. Trei, mai puțini funcționari și birocrație la nivelul II. Patru, primării mai puternice ca și rezultat”, a declarat Vasile Tofan.
Ulterior, premioerul a explicat ce reprezintă fiecare punct.
„Mai puține regiuni – în locul celor 32 de administrații regionale, vom avea trei administrații regionale. Doi, mai puține competențe – dacă atribuțiile actualului nivel raional vor fi împărțite mai logic între primării și administrația centrală, evident vom avea mai puține comptențe la nivelul II, și nu vrem să le creăm artifical și nenecesar acolo. Trei, mai puțini funcționari și birocrație – dacă avem mai puține structuri și mai puținr atribuții, cred că este logic să nu mai păstrăm același nivel de funcționari și briocrație la nivelul II. Dar, mai puțini funcționari, nu înseamnă, pur și simplu, să tăiem din oameni, pentru că vrem echipe compacte, profesioniste, cu resurse suficiente și salarii decente, în care fiecare om să producă mai mult și mai bine. Un stat cu echipe mai mici, dar mai puternice și mai productive”, a explicat Tofan.
Totodată, Tofan a susținut că cele trei regiuni vor avea drept scop să ajute primăriile în implementare unor proiecte mare, însă „nu vine să conducă primăria”.
„În același timp, nu vrem să înlocuim 32 de raioane cu trei regiuni și raioane gigantice. Nu asta este intenția. Rolul regiunilor va fi și el diferit. Ele trebuie să se concentreze, în primul rând pe subiecte de strategie, coordonare, dezvoltare regională și proiecte mari. De exemplu, să ajute primăriile din Soroca, Edineț sau Drochia să pregăteascvă mai bine un proiect regional. Să ajute Unghieniul, Orheiul, Strășeniul, Călărașiul, Hânceștiul să atragă finanțare pentru un proiect regional mai complex (…) Deci, regiunea nu vine să conducă primăria, regiunea trebuie să ajute primăria să facă acele lucrări pe care primăria nu le reușește să le facă singură”, a precizat premierul.
În același timp, prim-ministrul R. Moldova a subliniat că serviciile publice vor rămâne în continuare în satele și raioanele care se află acum.
„Serviciile nu vor pleca din localități. Dacă astăzi un om merge la Edineț pentru un serviciu, nu va merge deja la Bălți. Dacă merge la Soroca, va merge în continuare la Soroca. Dacă merge la Ungheni sau Călărași, nu trebuie să vină la Chișinău (…) Serviciul nu se mută doar penru că am schimbat centrul administrativ al regiunii”, a subliniat Tofan.
În același timp, prim-ministrul R. Moldova a subliniat că serviciile publice vor rămâne în continuare în satele și raioanele care se află acum.
„Serviciile nu vor pleca din localități. Dacă astăzi un om merge la Edineț pentru un serviciu, nu va merge deja la Bălți. Dacă merge la Soroca, va merge în continuare la Soroca. Dacă merge la Ungheni sau Călărași, nu trebuie să vină la Chișinău (…) Serviciul nu se mută doar penru că am schimbat centrul administrativ al regiunii”, a subliniat Tofan.
Tofan a adăugat că, deși scopul principal al reformei este crearea unor primării mai puternice, își dorește să creeze și economii.
„Există și o logică financiară aici și vreau să fiu transparent. În 2025, bugetele celor 32 raioane a fost de aproximativ 9 miliarde de lei. Aici, însă, trebuie să înțelegem că 77% din aceste bugete au mers la educație. Și, evident, că acești bani nu dispar și nu sunt o economie. Deci, nu acolo este focusul. Ei urmează serviciul către instituțiile care vor prelua aceste funcții. Dar da, vom avea, inclusiv, economii administrative la nivelul II. Nu din contul învățământului, însă, evident. Economia reală trebuie să vină din aparatul administrativ mai mic și din eliminarea structurilor care se dublează la acest moment. Dar, cel mai important aspect ala cestei reforme, este ca în rezultatul ei, vom avea primării mai puternice”, a afirmat premierul.
Pe 2 septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că 561 de primării din R. Moldova au adoptat decizii finale de amalgamare voluntară, numărul reprezentând 63% din totalul primăriilor din țară. Tot atunci, Buzu a susținut că următoarea etapă vizează 254 de primării, care vor trece la amalgamarea normativă. În rezultat, în anul 2027, numărul primăriilor va ajunge, estimativ, la 292.
Reforma administrației publice locale a fost lansată de Guvern la începutul anului 2026 și urmărește consolidarea capacității administrative a primăriilor și îmbunătățirea serviciilor publice.
