Vasile Tofan spune că nu va interveni în reforma APL, chiar dacă are o altă viziune: „Ințenționez să mă focusez mai mult pe continuitate”

Vasile Tofan, candidatul desemnat de Maia Sandu pentru funcția de premier, spune că nu va interveni în reforma administrației publice-locale, chiar dacă, anterior, a prezentat o altă viziune. Tofan menționează că ar fi prea târziu pentru intervenții.

Vasile Tofan, proaspătul candidat desemnat de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, a răspuns mai multor întrebări ale jurnaliștilor. S-a întâmplat imediat după încheierea breefingului de presă susținut de președinta Sandu, cu participarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și candidatului desemnat, Vasile Tofan.

Întrebat despre reforma administrației publice locale, Tofan a menționat că, în continuare, nu este întru totul de acord cu modul de abordare, însă nu intenționează să intervină.

„Am promovat o altă viziune pentru reforma administrativ-teritorială. Guvernul precendent a mers cu o altă formulă. Suntem la 11 iulie, foarte aproape de termenul limită. Fiind un om rațional, pragmatic, înțeleg că mașinăria nu poate fi schimbată într-un moment, să vină un deștept ca mine și să spună: stați, că sunteți proști, ați greșit și trebuie să facem invers! Nu lucrează lucrurile așa. Eu, totuși, sunt un om responsabil, un om pragmatic. Da, nu sunt întru totul de acord cu această abordare, mi-am dorit o reformă mai ambițioasă, mai curajoasă, dar astăzi, la 11 iulie, ținând cont de faptul cât de departe a ajuns deja această reformă, ar fi o nebunie totală s-o schimbăm radical în altă parte – cred că lumea ne-ar lua în furci acum. De asta, ințenționez să mă focusez mai mult pe continuitate și, pe unde este posibil, să încercăm să reparăm anumite lucruri”, a declarat Tofan.

Reforma APL, în viziunea lui Vasile Tofan

Anterior, Vasile Tofan a prezentat un model de reformă a administrației publice locale din R. Moldova, inspirat din experiența statelor baltice, care ar presupune eliminarea raioanelor și crearea a 40 de municipalități. Propunerea a fost prezentată public pe 12 martie, în contextul în care Guvernul a lansat consultările pentru reforma administrației publice locale.

Autorii analizei prezentate de Vasile Tofan consideră că actualul sistem administrativ, moștenit în mare parte din perioada sovietică, este „fragmentat și financiar nesustenabil”, iar reforma discutată de guvernare reprezintă „un pas în direcția corectă”, însă „contururile reformei planificate indică o abordare mult prea timidă – costuri de perturbare, dar fără beneficii suficiente”.

„Reducerea numărului de primării de la aproximativ 900 la circa 300 și a raioanelor de la 32 la aproximativ 10 este un pas înainte. Dar este un pas mult prea mic pentru problema pe care încercăm să o rezolvăm”, susțin autorii prezentării.

Totodată, economiștii spun că „forțând amalgamarea între sate, se creează tensiuni identitare («de ce primăria e în satul X, dar nu în Y», «satul Z a trișat la recensământ, noi avem mai mulți locuitori, dar primăria merge la ei» etc.). Este necesară o soluție care să elimine astfel de dispute identitare locale.”

Potrivit documentului, o reformă mai amplă, inspirată din modelul țărilor baltice, ar presupune crearea a 40 de municipalități organizate în jurul actualelor centre raionale, fiecare cu o populație medie de aproximativ 65 de mii de locuitori. Autorii susțin că un astfel de model ar permite administrațiilor locale să dispună de specialiști, capacitate de planificare și acces mai eficient la fonduri europene.

Exemplu: minicipiul Cimișlia, prezentat de Vasile Tofan

Autorii prezentării oferă și exemplul raionului Cimișlia, unde „50 de sate sunt organizate astăzi în 22 de primării”, în timp ce „populația raionului a scăzut dramatic: 65 mii (1989) – 61 mii (2004) – 49 mii (2014) – 31 mii (2024)”. Potrivit analizei, „Cimișlia este deja centrul natural al regiunii”, iar majoritatea satelor se află „la doar 15–35 de minute de oraș, aproximativ 10–30 km distanță”. În acest context, autorii susțin că „un municipiu unic de circa 30 de mii de oameni ar crea capacitate reală pentru infrastructură, utilități și proiecte finanțate din fonduri UE”.

În ceea ce privește reprezentarea locală în sate, autorii propun introducerea unui sistem de pretori locali, completat de centre moderne de servicii pentru cetățeni.

Propunerea mai prevede eliminarea nivelului administrativ al raioanelor, iar serviciile ar urma să fie împărțite între municipalități și guvernarea centrală, după modelul țărilor baltice sau al Irlandei.

De asemenea, autorii propun o „descentralizare fiscală mai amplă”, astfel încât o parte mai mare din veniturile generate local să rămână în bugetele locale.

„50% din profitul persoanelor juridice și două puncte procentuale din TVA ar urma să rămână la nivel local, stimulând municipalitățile să concureze pentru investiții și locuitori”, se menționează în analiză.