Igor Grosu anunță că peste 760 de localități au inițiat procedura de amalgamare voluntară: „Mesajul meu este să ne mobilizăm”
Peste 760 de localități, adică peste 85% din toate primăriile din R. Moldova, au inițiat procedura de amalgamare voluntară, anunță marți, 7 iulie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, care menționează că 31 iulie este data finală la care primăriile pot adopta decizia de amalgamare.
„Auzim că unii oponenți ai reformei administrației publice locale umblă din casă în casă și induc panică și confuzie cu diferite falsuri. Răspunsul este simplu și foarte ferm: reforma continuă.
(…) Este esențial că, în cele mai multe localități, reforma se întâmplă împreună cu oamenii – au loc consultări publice, adunări ale satului și sondaje de opinie. Oamenii discută despre cum își văd viitorul, cu cine doresc să se unească și cum vor fi folosite resursele pentru dezvoltarea comunității. Asta înseamnă democrație locală și responsabilitate.
31 iulie este data finală la care primăriile pot adopta decizia de amalgamare voluntară. Deja șapte clustere, care reunesc 20 de primării, au făcut acest pas. Le mulțumesc pentru curaj și pentru încrederea că împreună putem construi comunități mai puternice. Guvernul și Parlamentul vor rămâne alături de fiecare primărie care alege această cale (…). Mesajul meu este să ne mobilizăm în perioada imediat următoare pentru a finaliza acele procese inițiate (…)”, a spus Grosu.
Pe 19 iunie 2026, ZdG a scris că, la doi ani și jumătate de la inițierea procedurii de amalgamare voluntară în R. Moldova, singurele localități care au finalizat procesul erau atunci orașul Leova și comuna Călinești. Deși autoritățile anunțau că peste 600 de localități au inițiat procesul de amalgamare voluntară, realitatea din satele țării arată diferit. Unii primari care nu sunt de acord cu reforma au afirmat că au inițiat procedura de amalgamare pentru că „simt o presiune”, iar printre localnici sunt și din cei care spun că nu au fost consultați după ce aleșii locali au demarat procesul.
ZdG a discutat cu mai mulți primari implicați în amalgamarea voluntară pentru a vedea de ce procesul stagnează, în contextul în care autoritățile centrale au dat un termen-limită până la 31 iulie pentru inițierea de către localități a amalgamării, ca o condiție pentru a beneficia de stimulentele financiare.
Unul dintre primari consideră că „se creează impresia că reforma este despre control politic”, în timp ce un alt ales local spune că „amalgamarea asta e o bătaie de cap care nu știi cum să o rezolvi ca să fie atât în folosul oamenilor, cât și legal”.
Amalgamarea voluntară reprezintă un proces în care localitățile pot să devină o singură unitate administrativ-teritorială (UAT). Cu alte cuvinte, mai multe sate, comune sau chiar orașe se pot uni pentru a avea, în rezultat, o singură primărie, un singur consiliu local, un singur buget și un singur primar. Localitățile și denumirile acestora rămân neschimbate.
Pentru a se amalgama, localitățile trebuie să întrunească mai multe condiții, în special ca, după finalizarea procesului, noua UAT să aibă o populație totală de minim 3000 de locuitori. Localitățile trebuie să aibă un teritoriu continuu, adică să fie învecinate, iar procesul de amalgamare trebuie să fie consultat cu localnicii.
