FMI avertizează guvernele UE că „repetă greșelile din 2022”, privind modul în care gestionează valul de scumpiri la energie și la carburanți
Șeful departamentului european al FMI, Alfred Kammer, a declarat pentru Financial Times că două treimi dintre subvențiile și reducerile de taxe introduse în UE, pentru a limita impactul crizei energetice, nu sunt bine țintite. El spune că astfel de măsuri sunt costisitoare pentru bugetele publice și greu de retras ulterior, deoarece devin rapid populare din punct de vedere politic. La debutul crizei, FMI și conducerea UE au îndemnat guvernele să ia măsuri limitate și temporare, conform Biziday.
„Chiar dacă aceste acțiuni inițiale sunt moderate, guvernele vor constata că sunt dificil de inversat din punct de vedere politic, ceea ce va duce la creșterea poverii fiscale de-a lungul timpului”, a declarat pentru Financial Times Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI.
„În mod clar, UE nu ia în seamă lecțiile din 2022”, a spus expertul, referindu-se la perioada în caremulte state au adoptat măsuri costisitoare de sprijin pentru gospodări și firme, după creșterea cotațiilor gazelor naturale, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina.
„Nu toate țările sunt prudente în privința folosirii spațiului fiscal. (…) Trebuie să avem această discuție cu cetățenii, spunându-le că, de fapt, cheltuielile cu măsuri generale reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a folosi veniturile fiscale, mai ales când există alte nevoi”, a evidențiat Kammer.
FMI avertizează că unele state europene au deja finanțe publice fragile, după cheltuielile mari făcute în pandemie și după precedentul val al crizei energetice provocat de războiul din Ucraina. În aceste condiții, noi programe ample de sprijin riscă să crească datoria publică și să provoace reacții negative pe piețele financiare, ceea ce ar duce la costuri mai mari de împrumut pentru guverne.
Financial Times pune în vedere că dobânzile la care se împrumută unele țări din Zona Euro au atins maxime multianuale în această perioadă, în condițiile în care investitorii se îngrijorează tot mai tare de impactul scumpirii energiei asupra piețelor financiare. Instituția atrage atenția că țările cu datorii mari, precum Italia, Franța, Belgia și Grecia, trebuie să fie deosebit de prudente.
România, Germania și Italia, de exemplu, au redus temporar acciza la combustibili, în timp ce Spania a anunțat că va cheltui 3,5 miliarde de euro pentru diminuarea TVA la energie. FMI consideră însă că astfel de măsuri transmit un semnal greșit în economie. Atunci când prețurile cresc, consumatorii și companiile sunt încurajați să reducă consumul sau să treacă la surse alternative, inclusiv energie regenerabilă. Dacă statul plafonează prețurile sau taie taxele pentru toată lumea, acest stimulent dispare, iar cererea rămâne ridicată într-o perioadă în care oferta este deja limitată.
„Există unele țări care nu au spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia în considerare nicio măsură dacă nu compensează cu alocări bugetare. Sunt extrem de restrictive în ceea ce privește spațiul fiscal pe care îl au. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a explicat Kammer.
Potrivit analizei FMI, peste 90% dintre statele UE au introdus cel puțin o măsură care distorsionează prețurile în actuala criză. Instituția recomandă ca sprijinul să fie temporar, limitat și direcționat strict către gospodăriile vulnerabile și firmele cele mai afectate, pentru a evita presiuni suplimentare asupra bugetelor și o criză financiară mai amplă.
