Telegram – infrastructura invizibilă a infracțiunilor digitale: de la droguri livrate fără contact la fraude și corupere electorală
De la „magazine” de droguri ascunse în canale criptate până la scheme sofisticate de fraudă și rețele de corupere electorală, aplicația Telegram a devenit în ultimii ani un instrument important folosit de infractori pe internet. Datele Inspectoratului General al Poliției arată că problema nu ține doar de R. Moldova, ci de o transformare globală a criminalității, în care tehnologia îi ajută pe infractori să acționeze mai repede, să fie mai greu de prins și să câștige mai mult.
„În prezent, nu există o cooperare eficientă între Poliția R. Moldova și platforma «Telegram»”, afirmă IGP. Mai mult, „pentru perioada aproximativă a anilor 2024 până în prezent, au fost adresate platformei «Telegram» peste 400 de solicitări oficiale doar în domeniul drogurilor, acțiuni care au rămas fără recepționare sau răspuns”, precizează Poliția.
Droguri, șantaj și fraude: „topul” infracțiunilor facilitate de Telegram
Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), „pe teritoriul R. Moldova avansează mai multe tipuri de infracțiuni săvârșite în mediul online, însă cele mai facilitate prin intermediul aplicației Telegram sunt circulația ilicită a drogurilor, escrocherii și fraude online, infracțiuni financiar-bancare, corupere electorală, șantaj.”
Dintre acestea, traficul de droguri este unul dintre cele mai sofisticate exemple de utilizare a platformei. Poliția descrie un sistem bine organizat, care funcționează ca o afacere: „crearea magazinelor online criptate (codate, n.r.) și securizate; controlul activității ilicite de la distanță și operarea din afara țării; reducerea riscului de identificare; recrutarea persoanelor pentru diverse servicii de transportare, distribuire, ambalare, porționare și depozitare”.
În acest ecosistem, plata se face în criptomonede, iar urmele banilor sunt ascunse prin metode speciale (așa-numita „spălare a banilor”), prin schimburi valutare online organizate chiar pe Telegram. „Achitarea cumpărăturilor evită contactul direct între cumpărător și vânzător”, precizează IGP.
Telegramul și ecosistemul dezinformării: anonimat, lipsă de control și război hibrid
Pe lângă utilizarea în scopuri infracționale, Telegramul joacă un rol central și în propagarea dezinformării. Platforma găzduiește sute de canale anonime care distribuie zilnic conținut manipulativ, fără mecanisme reale de verificare sau responsabilizare. Mihai Avasiloaie, redactor-șef al portalului „Stopfals.md”, spune că Telegramul este o platformă care nu doar găzduiește, ci favorizează la maximum campanii de dezinformare și manipulare.
„Această platformă este cea mai puțin receptivă atunci când vine vorba de colaborarea cu autoritățile statale și cu jurnaliștii, inclusiv cei care fac fact-checking sau investigații. Pe Telegram există câteva sute de canale, mai mult sau mai puțin populare, care răspândesc zilnic dezinformări, manipulări și speculații cu privire la situația din Republica Moldova. O bună parte din aceste canale fac parte dintr-un angrenaj mai larg al războiului hibrid al Federației Ruse împotriva Republicii Moldova. Un alt aspect negativ este că aceste canale sunt anonime, oricine poate scrie ce vrea acolo și nu există absolut niciun mecanism de control și de verificare a acestor canale și a informațiilor pe care acestea le publică. Și spre deosebire de compania Meta, TikTok și Google, cel care deține YouTube-ul, Telegramul nu face absolut niciun efort pentru a avea vreo colaborare sau parteneriate cu jurnaliștii fact-checkeri pentru ca aceștia să verifice anumite informații cu impact publicate pe Telegram”, menționează Avasiloaie.
Corupția electorală pe Telegram: infrastructură digitală pentru rețele organizate
În ultimii ani, Telegram a devenit una dintre principalele platforme de coordonare a fenomenului coruperii alegătorilor în R. Moldova. Investigațiile realizate de Ziarul de Gardă au arătat că rețelele asociate grupării Șor utilizau activ Telegramul pentru organizare, recrutare și distribuirea sarcinilor către participanți. În aceste grupuri, utilizatorii primeau instrucțiuni concrete – de la participarea la proteste până la mobilizarea electorală, fiind informați inclusiv despre recompensele financiare. „Sute de conturi cu identități false, în spatele cărora stau activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook. Toate postările sunt monitorizate riguros, iar comunicarea este coordonată prin grupuri și canale secrete de Telegram”, se arată în ancheta ZdG.
Avertismentul autorităților: Telegramul – instrument pentru destabilizare
Autoritățile de la Chișinău confirmă aceste riscuri la cel mai înalt nivel. Maia Sandu a declarat că Telegramul este una dintre principalele platforme utilizate de rețelele care pregătesc acțiuni de destabilizare, inclusiv prin coruperea alegătorilor și mobilizarea la proteste.
„Pe Telegram, în grupuri închise, se organizează mobilizarea pentru proteste și se distribuie informații despre recompense oferite pentru participare. Tot aici se coordonează schemele de cumpărare a voturilor. Acest lucru s-a întâmplat și anul trecut și continuă și în acest an. Mai grav este că pe Telegram se încearcă normalizarea acestor practici, ca și cum ar fi ceva acceptabil”, a declarat președinta.
Potrivit acesteia, instituțiile statului au transmis în repetate rânduri solicitări oficiale către platformă, însă fără răspuns. În paralel, autoritățile observă utilizarea altor rețele, precum TikTok, Facebook sau Instagram, pentru amplificarea mesajelor anti-UE și antiguvernamentale, însă, spre deosebire de Telegram, în aceste cazuri există cel puțin un început de dialog instituțional. Diferența subliniază izolarea Telegramului în raport cu standardele internaționale de cooperare în combaterea conținutului ilegal și a dezinformării.
„Telegramul este preferat pentru combinația dintre scalabilitate și anonimat”
Explicația utilizării Telegramului pentru infracțiunile online nu ține doar de criptare, ci și de arhitectura platformei. Dinu Țurcanu, prorector pentru digitalizare la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), explică pentru Ziarul de Gardă că „Telegram combină câteva elemente tehnice care, împreună, îl fac foarte eficient ca infrastructură de comunicare: poate avea foarte mulți utilizatori în același timp – grupuri de până la 200 de mii de membri și canale cu audiență nelimitată; username-uri publice (nu este necesară expunerea directă a numărului de telefon); programe automate (boți) care pot răspunde sau gestiona activități fără intervenția unei persoane și acces multi-device prin cloud (care poate fi folosit de pe mai multe dispozitive – telefon, tabletă, computer – ceea ce permite controlul activității din mai multe locuri, n.r.).”
Aceste funcții transformă Telegramul într-un instrument ideal pentru coordonare și distribuție la scară largă. Nu este însă locul unde „se întâmplă” întreaga infracțiune.
„Este important de subliniat că platforma este, în majoritatea cazurilor, un canal de comunicare și distribuție, nu locul unde are loc întreaga infracțiune”, punctează Țurcanu.
Mitul criptării totale și realitatea investigațiilor
Unul dintre cele mai răspândite mituri este că Telegramul este complet criptat și imposibil de penetrat, pentru că, spune Dinu Țurcanu, realitatea este mai nuanțată.
„Există o percepție eronată frecventă: Telegram nu este complet end-to-end encrypted (criptare completă a mesajelor între două persoane, adică doar ele pot să le citească, n.r.). Doar «Secret Chats» sunt end-to-end encrypted. Chaturile obișnuite sunt protejate în timpul transmiterii, dar sunt păstrate pe serverele companiei”, explică expertul.
Totuși, dificultatea investigațiilor nu vine din criptare, ci din comportamentul utilizatorilor și structura rețelelor: „utilizarea username-urilor pseudonime, migrarea rapidă între grupuri/canale, fragmentarea infrastructurii”, spune Dinu Țurcanu.
IGP confirmă obstacolele: „utilizarea aplicației Telegram oferă simplitate în organizare și anonimatul infractorilor, fapt ce creează impedimente colosale pentru instituțiile de aplicare a legii”.
400 de solicitări ignorate și lipsa cooperării
Unul dintre cele mai sensibile puncte este relația dintre autorități și platformă.
„În prezent nu există o cooperare eficientă între Poliția R. Moldova și platforma «Telegram», afirmă IGP. Mai mult, „pentru perioada aproximativă a anilor 2024 până în prezent, au fost adresate platformei «Telegram» peste 400 de solicitări oficiale doar în domeniul drogurilor, acțiuni care au rămas fără recepționare sau răspuns”, se arată în răspunsul IGP la solicitarea de informație a Ziarului de Gardă. Această lipsă de răspuns complică blocarea canalelor și identificarea administratorilor, obligând autoritățile să se bazeze pe metode indirecte.
Cum sunt prinși infractorii de fapt
Contrar percepției populare, investigațiile nu se bazează pe „spargerea” aplicației.
„În practică, investigațiile nu se bazează pe spargerea criptării, ci pe: analiză de metadate (date despre comunicare, de exemplu, cine a vorbit cu cine și când, nu conținutul mesajelor, n.r.) și corelare de identități; investigații sub acoperire (infiltrare în grupuri); analiză blockchain (analiza tranzacțiilor cu criptomonede, adică cu bani digitali, n.r.); analiza telefoanelor și calculatoarelor pentru a găsi dovezi; cooperare internațională”, explică Țurcanu.
IGP confirmă că „administratorii canalelor sunt identificați prin desfășurarea metodelor speciale de investigații și acțiunilor de urmărire penală.”
Fenomen global, nu doar în R. Moldova
Autoritățile subliniază că problema utilizării platformei „Telegram” pentru organizarea infracțiunilor nu este izolată. „Săvârșirea infracțiunilor prin intermediul Telegram și a altor platforme online este un subiect global și nu ține doar de R. Moldova”, subliniază IGP.
La nivel internațional, Telegramul este asociat frecvent cu fraude online și phishing (înșelătorii prin care oamenii sunt păcăliți să-și dea datele personale, n.r.); piețe informale pentru bunuri ilegale; distribuție de date furate sau scurse; coordonare în criminalitate organizată, mai menționează Dinu Țurcanu. Potrivit lui, aceste tendințe sunt documentate și de Europol.
Ce funcționează în alte țări: fără interzicerea tehnologiei
Țurcanu avertizează că soluțiile nu țin de interzicerea platformei sau de slăbirea criptării.
„Abordările eficiente nu vizează eliminarea criptării”, spune Dinu Țurcanu, ci „mecanismele rapide de raportare și eliminare a conținutului ilegal, cooperarea între platforme și autorități, consolidarea accesului legal la probe digitale, investițiile în capacități de investigare”.
La nivel european, aceste direcții sunt reflectate în norme legale precum Digital Services Act, care obligă platformele să reacționeze mai rapid la conținutul ilegal.
În paralel, din perspectivă tehnică, „măsurile echilibrate sunt moderarea mai eficientă pentru canale și boți abuzivi, transparența privind eliminarea conținutului, intervenții asupra fluxurilor financiare (nu doar asupra comunicării), îmbunătățirea detectării scam-urilor și impersonării. În schimb, introducerea de „backdoors” („uși ascunse” în sistemele de securitate, care ar permite accesul autorităților, dar ar putea fi folosite și de infractori, n.r.) în criptare este considerată riscantă de comunitatea de securitate, deoarece poate afecta securitatea tuturor utilizatorilor”, punctează Dinu Țurcanu.
Ce ar trebui să facă R. Moldova: legislație și tehnologie
IGP menționează că au fost deja propuse modificări legislative „ce vor permite atragerea la răspundere și a persoanelor care creează pagini cu conținut de promovare și atragere la săvârșirea acțiunilor ilegale”.
În același timp, autoritățile subliniază nevoia de investiții, „dezvoltarea permanentă a capacităților profesionale ale angajaților Poliției și asigurarea cu tehnologii performante”.
Riscurile pentru utilizatori: dincolo de criminalitatea organizată
Pentru utilizatorii obișnuiți, riscurile sunt mai puțin vizibile, dar frecvente, avertizează Dinu Țurcanu.
„Utilizatorii ar trebui să fie conștienți că Telegram nu este complet end-to-end encrypted, boții sunt programe create de alte persoane sau companii, nu de Telegram (pot colecta date). Riscurile principale sunt phishing, scam-uri și conturi false. Recomandările sunt simple, dar esențiale: activarea verificării în doi pași, evitarea interacțiunii cu boți necunoscuți, verificarea atentă a ofertelor financiare”, recomandă acesta.
Cine deține Telegramul și unde este limitată platforma
Platforma Telegram a fost fondată de antreprenorul rus Pavel Durov, cunoscut și pentru crearea rețelei „VKontakte”. Compania operează într-un model transnațional, fără un sediu central clar definit în jurisdicții tradiționale, ceea ce complică relația cu autoritățile statelor.
Din cauza acestor caracteristici și a refuzului de cooperare în anumite cazuri, mai multe state au impus restricții asupra platformei, temporar sau permanent. Printre acestea se numără:
- Iran – a interzis Telegramul, invocând securitatea națională;
- China – platforma este blocată complet;
- Pakistan – restricții periodice din motive de securitate;
- Brazilia – a suspendat temporar serviciul în 2022 pentru necooperare;
- Rusia – a încercat să o blocheze între 2018 și 2020, dar și în anul curent, fără succes deplin.
Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
